Dr Alecse Valerian Ditoiu, gastroenterolog Bucuresti
Sinonime: enteropatia glutenica, sprue celiac
Ce este boala celiaca?
Boala celiaca este o boala digestiva genetica care afecteaza intestinul subtire si prin leziunile pe care le produce perturba absorbtia de substante nutritive din alimentele care ajung aici.
De ce apare boala celiaca?
Persoanele cu boala celiaca nu pot tolera glutenul, o proteina din grau, secara, orz . Glutenul se gaseste in principal in produsele alimentare, dar poate fide asemenea găsit în produsele de zi cu zi, cum ar fi medicamente, vitamine, și rujul de buze.
Glutenul contine o proteina numita gliadina care este digerata de o enzima numita transglutaminaza. In urma acestei digestii rezulta o proteina care seamana ca structura cu unele elemente ale peretelui intestinului subtire, impotriva careia sistemul imun fabrica anticorpi, care ataca astfel mucoasa intestinului subtire (reactie incrucisata), ducand la inflamatia apoi atrofia acesteia
Când o persoana cu boala celiaca mananca alimente sau foloseste produse care conțin gluten, sistemul lor imunitar raspunde prin deteriorarea sau distrugerea uns structuri din mucoasa intestinului subtire (vilozitati), care în mod normal, permit nutrientilor din alimente sa fie absorbiti prin pereții intestinului subtire si apoi sa treaca in sange. Fără vilozitati sanatoase apar simptomele bolii celiace persoana devine subnutrita, indiferent de cât de multe alimente mananca deoarece nu le absoarbe. Uneori, boala este declansata sau devine activa pentru prima dată, după o intervenție chirurgicală, sarcina, nastere, infecție virală, sau stresul emotional sever.
Simptomele bolii celiace
Simptomele bolii celiace variaza de la o persoana la alta, fapt care face uneori diagnosticul dificil.
In majoritatea cazurilor simptomele bolii celiace sunt digestive dar exista si simptome care nu tin de sistemul digestiv
Simptomele digestive ale bolii celiace
- balonare
- durere abdominala
- diaree cronica cuscaune mai deschise la culoare,urat mirositoare sau grasoase, care plutesc in wc
- varsaturi
- constipatie
Alte simptome in boala celiaca
- scădere în greutate
- Iritabilitate este un alt simptom comun la copii.
- Sindrom de malabsorbție de nutrienți pe parcursul anilor atunci când hrana este esentiala pentru cresterea copilului si dezvoltarea normala poate duce la alte probleme, cum ar fi incapacitatea de a creste la sugari, statura mica, pubertate întârziată, și defectele dentare ale emailului ale dinților permanenți.
Adulții fac mai putin simptome digestive și pot avea una sau mai multe simptome de la care poate chiar porni setul de investigatii care duc in final la diagnosticul de boala celiaca. Un adult cu boala celiaca poate avea urmatoarele simptome:
- anemie inexplicabila prin deficit de fier
- oboseală
- dureri osoase sau articulare
- artrită
- pierderea de masa osoasa sau osteoporoza
- depresie sau anxietate
- furnicături sau amorțeală la nivelul mâinilor și picioarelor
- convulsii
- modificari menstruale
- infertilitate sau avort repetat
- aftele bucale
- erupție trecătoare pe piele numita dermatita herpetiforma
Persoanele afectate pot sa aiba simptomele bolii celiace dar pot sa nu aiba nici un simptom, si cu toate acestea poate dezvolta complicații ale bolii în timp. Complicatiile pe termen lung sunt malnutriția-care poate duce la anemie, osteoporoza, avort spontan, probleme hepatice si unele tipuri de cancer de intestin.
De ce simptomele bolii celiace sunt atât de variate?
Durata de timp cat copilul a fost alăptat, vârsta la care acesta a început să mănânce alimente care conțin gluten, precum și cantitatea de gluten pe care o conțin alimente , sunt trei factori care joaca rol in modalitatea de aparitie si momentul in care apar simptomele in boala celiaca. Unele studii au arătat, de exemplu, că cu cat un copil a fost alăptat mai mult, cu atat simptomele de boala celiaca apar mai frecvent.
Simptomele bolii celiace variază de asemenea în funcție de vârsta persoanei și gradul de deteriorare a intestinului subtire. Mulți adulți au boala timp de un deceniu sau mai mult înainte de a fi diagnosticate. Cu cat o persoana este mai mult timp nediagnosticata si deci netratata, cu atat este mai mare sansa de a dezvolta complicatii pe termen lung.
Alte boli asociate cu boala celiaca
Persoanele cu boala celiaca tind să aibă alte boli în care sistemul imunitar atacă celulele corpului si tesuturi sanatoase (adica au manifestari autoimune), ca:
- diabet zaharat tip 1
- boli tiroidiene autoimune
- hepatita autoimuna
- artrită reumatoidă
- Boala Addison
- Sindromul Sjogren, o afectiune in care glandele care produc lacrimi si saliva sunt distruse
Cat de des intalnita este boala celiaca?
Boala celiaca afecteaza oameni din toate părțile lumii. Initial considerat a fi un sindrom rar in copilarie, boala celiaca este acum cunoscuta a fi o tulburare genetica comuna. Mai mult de 2 milioane de persoane din Statele Unite au boala, sau aproximativ 1 din 133 de persoane. Dintre persoanele care au o ruda de gradul intai-un parinte, frate sau copil-diagnosticat cu boala celiaca, 4% pot avea si ei boala celiaca
Boala celiaca este, de asemenea, mult mai frecventa in randul persoanelor cu tulburari genetice.
Boala celiaca diagnostic
Recunoasterea bolii celiace poate fi dificila, deoarece unele dintre simptomele sale sunt similare cu cele ale altor boli.
Datorita acestor simptome nespecifice, uneori in loc de boala celiaca se poate pune eronat diagnosticul de
- sindromul de colon iritabil
- anemia prin deficit de fier
- anemia cauzata de pierderea de sange menstrual
- boli inflamatorii intestinale
- diverticulita
- infectii intestinale
- sindromul de oboseala cronica.
Analize de sange in boala celiaca
Persoanele cu boala celiaca nivelurile de autoanticorpi mai crescut decat in mod normal. Specific este nivelul ridicat de anticorpi anti-transglutaminaza sau antiendomisium. În cazul în care rezultatele testelor sunt negative, dar boala celiaca este suspectata pot fi necesare teste suplimentare de sânge
Înainte de a fi testate pentru aparitia acestor anticorpi persoana respectiva ar trebui să continue să mănânce o dieta care include alimente cu gluten, cum ar fi pâine și paste (consumul acestor alimente ar stimula formarea autoanticorpilor, care astfel ar putea fi diagnosticati ci s-ar putea pune diagnosticul corect). În cazul în care o persoană oprește consumul de alimente cu gluten inainte de a fi testate, rezultatele pot fi negative pentru boala celiaca, chiar dacă boala este prezentă.
Biopsia intestinala in boala celiaca
Dacă testele de sânge și simptomele sugerează boala celiaca, o biopsie a intestinului subtire este utila pentru a confirma diagnosticul. Biopsia de face cu ocazia endoscopiei, recoltandu-se bucăți mici de țesut din intestinul subtire pentru a verifica deteriorarea cililor.
Dermatita herpetiforma si boala celiaca
Dermatita herpetiforma se insoteste de mancarime de piele intensa , erupție pe piele cu vezicule, care afecteaza 15 la 25 la suta din persoanele cu celiachie. Erupția cutanata apare de obicei pe coate, genunchi, si fese. Majoritatea persoanelor cu aceasta eruptie nu au simptomele digestive descrise ale bolii celiace.
Dermatita herpetiforma este diagnosticata prin teste de sange si biopsie de piele . În cazul în care testele pentru anticorpi sunt pozitive și biopsia pielii da rezultatele tipice dermatitei herpetiforme, pacienții nu mai trebuie să aibă si biopsie intestinala. Atât boala de piele și cea intestinala răspund la o dieta fara gluten și simptomele reapar dacă glutenul se reintroduce în dieta. Aceste simptome erupții cutanate pot fi controlate cu antibiotice, dar si o dieta fara gluten.
Screening-ul pentru boala celiaca înseamnă testarea pentru prezența de autoanticorpi în sânge la persoanele fara simptome, care se poate face la membrii de familie ai unei persoane cu boala aceliaca. Dintre rudele de gradul I al unei persoane cu boala celiaca 4-12% pot avea boala celiaca
Tratamentul bolii celiace
Singurul tratament pentru boala celiaca este o dieta fara gluten. Cei cu boala celiaca pot învăța cum să citească listele de ingrediente și sa identifice alimentele care contin gluten, în scopul de a lua decizii în cunoștință de cauză .
Pentru majoritatea oamenilor, în urma aceasta dieta simptomele dispar, leziunile intestinale se vindeca, și se pot preveni deteriorarile specifice bolii. Îmbunătățirea starii generale începe la cateva zile de la începerea dietei. Intestinul subtire de obicei se vindecă în 3 – 6 luni la copii, dar poate dura mai mulți ani la adulți. In intestinul vindecat vilozitatile pot absorbi nutrientii din alimente care trec in sange.
Pentru a rămâne fara simptome persoanele cu boala celiaca trebuie să evite glutenul pentru tot restul vieții lor. Chiar și o cantitate mică de gluten poate afecta intestinul subtire. In functie de varsta la care se pune diagnosticul, unele simptome nu se vor ameliora – , cum ar fi statura mica și defectele dentare de email.
Unele persoane cu boala celiaca pot sa nu aiba nici o îmbunătățire la dieta fara gluten. Motivul cel mai comun pentru răspuns slab la dieta este faptul că cantități mici de gluten sunt încă consumate nefiind identificate in alimente. Surse ascunse de gluten sunt in aditivii alimentari, cum ar fi amidonul alimentar modificat, conservanți, stabilizatori și preparate derivate din grâu. Multe preparate cu porumb sau produse pe bază de orez sunt produse în fabrici care proceseaza si produse de grâu, care pot fi astfel contaminate cu gluten .
Rareori afectarea mucoasei intestinale va continua, în ciuda unei diete stricte fara gluten. Persoanele in aceasta situatie sunt considerata cu boala celiaca refractara, au afectat grav intestinul, care nu se poate vindeca. Pentru ca intestinul lor nu absoarbe suficiente elemente nutritive, acestea pot avea nevoie să primească hrana intravenos prin perfuzii.
Dieta fara gluten
O dieta fara gluten înseamnă interzicerea consumului de alimente care contin grau, secara, orz . Alimentele și produsele fabricate din aceste cereale ar trebui să fie evitate. Cu alte cuvinte, o persoana cu boala celiaca nu ar trebui să mănânce mai cereale, paste, cereale, dar si multe alte alimente procesate.
În ciuda acestor restricții, persoanele cu boala celiaca poate mânca un regim alimentar bine echilibrat, cu o varietate de alimente. Ei pot folosi cartofi, orez, soia, hrisca, sau făină de fasole în loc de făină de grâu. Ele pot cumpăra pâine fără gluten, paste, precum și alte produse din magazine care vand alimente organice sau produse alimentare speciale.
Carne simpla neprelucrata, peștele, orezul, fructele si legumele nu conțin gluten, asa ca cei cu boala celiaca pot consuma aceste alimente neprelucrate. În trecut, persoanele cu boala celiaca au fost sfătuiți să nu mănânce ovăz. Noi dovezi sugereaza ca cei mai multi oameni pot mânca în condiții de siguranță cantitati mici de ovăz, atâta timp cât ovăzul nu este contaminat cu gluten de grâu în timpul prelucrării.
Glutenul este, de asemenea, utilizat în unele medicamente. Persoanele cu boala celiaca ar trebui să ceară farmacistului informatii referitoare la continutul in gluten al medicamentelor pe care le cumpara. Deoarece glutenul este uneori folosit ca aditiv în produse neasteptate, cum ar fi ruj , trebuiesc citite etichetele produselor suspecte de a contine gluten.
Dieta fara gluten -câteva exemple
Alimente permise
- hrișcă
- manioc
- porumb
- in
- mei
- nuci
- cartofi
- orez
- sorg
- soia
- tapioca
- ucca
Alimente de evitat
- grâu
- amidon din grâu, tărâțe de grâu, germeni de grâu, de grâu de cracare, de proteine de grâu hidrolizate
- orz
- secară
- triticale (o încrucișare între grâu și secară)
- Alte produse de grâu
- Faina graham făină
- fosfatat de făină
- griș
- făină albă
- Alimentele prelucrate care ar putea conține grâu, orz, secară sau
- bulion
- sirop de orez brun
- bomboane
- chipsuri
- mezeluri, hot dog, salam, cârnați
- cartofi prajiti
- ciubuc
- amestecuri de orez
- tortilla
- sosuri condimentate
- supe
- sos de soia
- legume în sos
Despre mine
Sunt Dr Ditoiu M Alecse Valerian, medic primar boli interne, gastroenterologie, hepatologie si endoscopie digestiva, sunt doctor in medicina.
Dupa terminarea facultatii cu summa cum laude, primul pe tara cu medica generala zece (sef de promotie), am facut
- 3 ani de stagiatura in Bucuresti,
- 3 ani la tara la dispensar
- apoi am intrat prin concursuri succesive la Centrala Industriei Medicamentelor si Preparatelor Cosmetice, Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca, Institutul national de Medicina Sportiva, Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti si Institutul clinic Fundeni Bucuresti.
La Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti si Institutul clinic Fundeni Bucuresti am luctat cca 30 de ani, adica pana in iunie 2019.
In cel mai mare spital din Romania, Spitalul Fundeni am ingrijit tot ce se poate, cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale.
La Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti timp de 30 de ani am pregatit pentru profesia medicala mii de studenti la medicina (unii au ajuns acum profesori, sefi de sectie sau directori de spital), medicii rezidenti si specialisti.
Unde lucrez acum?
In prezent imi folosesc aceasta vasta experienta medicala avand un cabinet de consultatii gastroenterologie si hepatologie in Clinica Sante din Bucuresti.
Ce bolnavi vin la consultatii?
Cam 90% dintre bolnavii pe care ii vad la cabinet nu au fost niciodata la mine la spital, iar 10% sunt o parte dintre bolnavii pe care i-am urmarit si la spital (ceilalti au ramas in urmarirea spitalului).
Multi dintre bolnavi au mai fost si la alti medici si vor o a doua opinie medicala, , unii vin din alte tari (evident sunt romani) unde locuiesc acum, si nu prea sau adaptat la asistenta medicala de acolo (in special din Anglia, Germania, Suedia, Norvegia, Irlanda, Moldova, SUA, Canada, si mult mai putini din Franta, Spania sau Italia).
Foarte multi sunt tineri, unii studenti, cu probleme nu foarte grave dar persistente, dar vad si pacienti cu mari probleme de sanatate, in special bolnavi hepatici.
Cel mai des solicita consultatii bolnavi cu gastrita, probleme cu colecistul – frecvent pietre la fiere-ulcer, boala de reflux gastroesofagian, ciroza, steatoza hepatica, hepatita cronica virala B sau C, dar deseori nu au un diagnostic si vin pentru simptome persistente- dureri abdominala, balonare, diaree sau constipatie, scadere in greutate, scaune cu sange, greata, transaminaze mari, noduli in ficat sau modificari de fiere gasite la ecografie, etc.
Ma asteptam ca, dupa ce am vazut zeci de ani bolnavi cu cela mai diverse, grave si ciudate boli in spitalul Fundeni, activitatea de acum sa mi se para banala si plictisitoare. Partea interesanta este ca acum activitatea mi se pare parca mai atractiva, asta pentru ca am timp suficient sa cunosc in detaliu situatia medicala a bolnavilor si sa cunosc si omul nu numai bolnavul si pe de alta parte, bolile fiind mai putin grave, bolnavii pleaca mai ….veseli de la mine, este desigur mai placut sa dai vesti bune decat proaste…
Datorita numarului mare de solicitari la cabinet, perioada de asteptare este de 5-15 zile de la solicitare. In caz de urgenta, incercam sa face programarea cat mai repede, uneori chiar in ziua solicitarii, pe locurile celor care- din diferite motive- nu pot veni la consult (de obicei este un astfel de loc zilnic).
Activitate pe net
De peste 10 ani am mai multe siteuri care ofera gratuit informatii medicale celor interesati in mii de articole redactate la un nivel de intelegere mediu www.hepatite.ro, www.despreboli.ro, www.clinicagastroenterologie.ro, www.hepatolog.ro si www.helpme.ro. Sunt mii de ore de munca de adunare a materialelor, redactare, verificare si reverificare a textelor si punere la zi a articolelor medicale (care trebuiesc aduse la zi permanent).
Va urez sanatate maxima si… sa nu aveti nevoie de medic, decat pentru controalele de rutina
Buna ziua,
domnule doctor, va rog sa ma ajutati si pe mine cu un sfat, doresc sa vin la dumneavoastra la un consult, mai astept rezultatul unor analize si voi face o programare (abia peste 2 saptamani am rezultatul lor). Intre timp am facut o colonoscopie cu biopsie prelevata din intestinul subtire, la ex. microscopic a reiesit: structuri vilozitare usor ingrosate prin moderat infiltrat inflamator alcatuit din limfocite, plasmocite, eozinofile si focal infiltrat limfoid cu dispozitie nodulara, minim infiltrat limfocitar intraepitelial. Diagnostic: hiperplasie de tesut limfoid asociat mucoasei. Mi s-a spus ca am ileita si fac tratament cu salofalk, dar nu ma simt bine, slabesc pe zi ce trece…poate fi un diagnostic gresit?
Un diagnostic nu se pune doar pe baza unui singur element- anamneza, examinarea bolnavului si analize, ci pe coroborarea tuturor acestora.De aceaa nu va pot spune daca diagnosticul este corect sau gresit, neavand toatele elementele necesare
Cu stima
Buna. Am fost de 2 luni diagnosticata cu boala celiaca- De 2 luni urmez cu sfintenie dieta fara gluten, dar inca nu pot spune ca mi-am revenit de tot. Diaree nu mai am, dar scaune dese 2-3 ori pe zi si semiformate. Gradul de afectare al intestinului e MArsh 3a. Am citit multe articole despre celiachie si peste tot statea scris ca in decurs de 2-3 sapt. simptomele dispar. Credeti ca am sprue refractar? Sau in ce conditii apare sprue refractar? Sprue refractar are vreo legatura cu gradul de afectare al mucoasei intestinale? va multumesc
Disparitia simptomelor unei boli are loc dupa o durata variabila, in functie de multi factori. Medicina nu intra in categoria stiintelor exacte ca matematica, fizica, chimia, este in categoria in care intra biologia, meteorologia, hidrologia, etc.Durata mentionata de dvs este o durata medie care poate fi depasita in plus sau in minus
Cu stima
Bună ziua,sunt specialist în produse fără gluten și am lucrat in București până la 1 01 2017. Datorită formării mele profesionale m-am ocupat în special de crearea și implementarea de produse cu destinație specială, respectiv și fără gluten. Încerc să vă dau unele detalii despre situațiile în care pacientul poate suferi de Boală celiacă refractară:
– după minim 6 luni de dietă fără gluten (răspunsul la dietă e variabil, de la individ la individ, fiind mai prompt la copii)
– dacă persoana se expune frecvent la gluten (prin consumarea de alimente care au suferit o contaminare încrucișată, prin nerespectarea conștient sau nu, a diete GF, prin ingerarea unor surse ascunse de gluten)
– datorită existenței și unor alte afecțiuni( SCI, intoleranță la lactoză, boala inflamatorie intestinală, colită microscopică, suprainfecție bacteriană, insuficiență pancreatică, tulburări de motilitate.
Ati putea sa-mi spuneti daca boala celiaca o data diagnosticata este permanenta . VA multumesc.
De obicei da
Buna ziua Dl Doctor ! As vrea sa-mi fac o programare la d-voastra la cabinet , se poate ? Cum procedez va rog ? Multumesc !
Se poate aveti datele pe site
]Cu stima
Buna ziua! Vreau sa va spun ca de 3 luni ma confrunt cu o durere abdominala in special in partea stanga in dreptul buricului pana la sold si care coboara si in jos.Acum 2 luni am fost la gastro si mi s-a spus ca totul este ok,pe atunci nu erau durerile asa de dese si de rele.Am vazut ca durerile nu trec am mers la doctorul de familie si m-a diagnosticat cu SCI in urma simtomele pe care i le-am spus,si anume:bolboroseli in fiecare zi indiferent daca mancam sau nu..inainte su dupa masa,greata,dureri de cap cateodata,am avut si modificari alea scaunului adica..intr-o zi ieseam bine..urmatorea nu prea si cu efort..ma simteam plina,burta umflata iar cand ma duceam la baie…foarte putin cu mult efort.Medicul de familie m-a trimis iar la gastro si mi-a dat Duspatalin,Ibutin si inca ceva tot spastic.Dupa tratament am inceput sa ma simt mult mai bine,dar ma hotarasem sa-mi fac totusi o colonoscopie,imi facusem deja programarea,dar nu am putut ajunge pentru ca nu am putut sa beau acele plicuri de Fortrans,m-am chinui si cu zeama de lamaie si cu zahar..degeaba,am reusit doar jumatate de litru si pot spune ca m-a dat peste cap.Au inceput mai rau durerile de cand am baut acea jumatate de Fortrans si am uitat sa precizez ca atunci cand incep durerile ma doare si foarte tare spatele de la jumatatea spatelui pana la mijloc inclusiv fesa..are vreo legatura aceasta durere de burta cu durerea de spate?Si pot avea ceva urat la colon daca durerile sunt din ce in ce mai rele si in fiecare zi?Va multumes mult!
Art.31. din codul deontologic medical nu permite evaluarea medicala pe net
Actul medical de la distanță
Investigația ori intervenția medicală la distanță, în oricare dintre formele și modalitățile existente, este permisă numai în situația în care pacientul este asistat nemijlocit de către medicul său, iar scopul investigației și procedurilor la care este supus pacientul este acela de a ajuta medicul să determine diagnosticul, să stabilească tratamentul sau să întreprindă orice altă măsură medicală necesară finalizării actului medical sau a intervenției medicale în cazul operaților. Excepție fac situațiile de urgență.
http://www.despreboli.ro/despre-site/2011/scopul-site-ului-6599/