Tumorile: ce sunt tumorile, de ce apar, cum se pune diagnosticul de tumora, de ce recidiveaza tumorile

| 2 Comentarii

Tumors (engl)

Despre tumori – generalitati.

Deoarece diagnosticul de „tumora” de obicei sperie, facandu-se legatura intre acest cuvant si cancer, postez in continuare informatii referitoare la acest subiect.

Precizari:

Tumorile pot fi canceroase sau necanceroase
In majoritatea cazurilor tumorile sunt ne-canceroase
Diagnosticul cauzal (al tipului de tesut) se pune doar prin biopsia tumorii

Ce sunt tumorile?

Tumora este o aglomerare de tesut normal sau modificat (canceros sau necanceros) care poate fi situata oriunde in organism:

  • In interiorul unui organ (tumora cerebrala, oculara, tiroidiana, timica, pulmonara, cardiaca, esofagiana, gastrica, intestinala, hepatica, pancreatica, renala, prostatica, ovariana, uterina, ganglionara, osoasa, etc)
  • In interiorul unui tesut (piele, grasime subcutanata, peritoneu, tesut retroperitoneal, mediastin, muschi, etc)

Asa cum am mentionat  deja un medic prin tumora (sau tumoare – incorect) nu intelege neaparat cancer; un organ marit poate fi descris de medic sub denumirea de .. organ tumoral, fara ca acest lucru sa insemne cancer. De exemplu ficatul marit din insuficienta cardiaca poate fi numit tumoral si nu este cancer, splina marita din ciroza poate fi numita splenomegalie tumorala si nu este cancer, un nodul de sub pielea abdomenului poate fi denumit tumora subcutanata, iar el sa fie lipom si nu cancer, etc.

Ce natura poate avea o tumora?

O tumora poate avea in structura sa elemente cu provenienta variata:

  • Celule normale, necanceroase provenind din organul sau tesutul in care sunt localizate, dar care se dezvolta exagerat (adenoame, fibroame, lipoame, etc)
  • Vase de sange dezvoltate exagerat in interiorul unui organ (hemangioamele)
  • Secretii ale unor celule sau depuneri de subtante (colesterol, sebum, etc)
  • Celule canceroase provenind din organul cu tumora, sau reprezentand metastaze din alte organe
  • Chiste (tumori lichidiene de cauze microbiana, parazitara sau alte cauze)
  • Hematoame (tumori cu continut sanguin)
  • Fragmente diferite de tesut (piele, oase, par, dinti, etc)

De ce apar tumorile?

In mod normal in organism celulele se inmultesc pentru a le inlocui pe cele moarte prin imbatranire sau din diferite alte cauze (bacterii, virusuri, toxice, traumatisme, etc), organismul exercitand un control strict al inmultirii celulare. In situatii de exceptie, acest control poate fi depasind, aparand o inmultire necontrolata a celulelor normale (diferentiate), rezultand tumorile necanceroase.

Din inmultirea celulelor apar uneori si celule anormale, mutante, care de obicei sunt recunoscute ca atare de sistemele de control ale organismului si distruse.

Cu cat intr-o celula apar mai multe mutatii, cu atat ea difera mai mult de celulele tesutului din care provine, la peste 4 mutatii diferenta fiind atat de mare incat practic celula este noua, de aici provenind si notiunea de „neoplasm” – vezi schema.

Uneori (in caz de imunitate scazuta, tratamente imunosupresoare, varsta inaintata, boli care scad apararea organismului, etc) unele celule anormale scapa de sub controlul organismului si nu sunt distruse, aparand astfel aglomerari de celule anormale, cu inmultire de tip neoplazic. Tumorile neoplazice pot fi canceroase sau necanceroase (desi de obicei in limbajul obisnuit prin neoplasm de intelege cancer)

Cele mai cunoscute situatii (factori de risc) in care pot sa apara tumori canceroase sau necanceroase sunt:

  • Fumatul – este implicat in tumorile de faringe, esofag, plamani, pancreas, intestin, rinichi, vezica urinara col uterin) – vezi schema
  • Alcoolul
  • Substante toxice profesionale (benzen, toluen, amoniac, acetona, propileglicol, etc)
  • Medicamente (anticonceptionale, hormoni, citostatice)
  • Radiatii din mediul ambiental sau cele utilizate in scop medical sau profesional
  • Toxine provenite din alimente (conservanti, ciuperci, mucegaiuri)
  • Obezitatea
  • Virusuri (virusul Papiloma favorizeaza cancerul uterin, virusurile hepatitei B si C cancerul de ficat, etc)
  • Expunerea prelungita la radiatii solare
  • Predispozitie genetica

Simptomele tumorilor

Nu exista simptome specifice dupa care se poate banui existenta unei tumori.

De obicei in cazul unei tumori necanceroase simptomele pot sa apara prin mai multe mecanisme:

  • cresterea exagerata a tumorii ce apasa pe nervi dand durere, senzatie de marire a zonei cu tumora.
  • compresia tumorii pe vase sau organe cu perturbarea functiei lor,
  •  proasta functionare a organului cu tumora, prin inlocuirea tesutului normal cu cel tumoral, care functioneaza mai putin.

In cazul unei tumori canceroase, simptomele generale pot sa apara prin aceleasi mecanisme ca mai sus, in plus existand frecvent si alte simptome:

  • scadere in greutate (prin consumul energiei organismului de celulele canceroase in inmultirea lor rapida)
  • anemie , astenie, scaderea poftei de mancare prin aceleasi mecanisme
  • febra sau stare subfebrila datorita resturilor celulare care intoxica organismului
  • simptome diferite in functie de localizarea tumorii – exemple:
  • in tumorile cerebrale – greata, ameteli dureri de cap, tulburari de vedere
  • in tumorile digestive – greata, varsaturi sau scaune cu sange, diaree, dureri abdominale
  • in tumorile ficatului dureri in dreapta sub coaste
  • in tumorile rinichiului – dureri in zona rinichilor, urina rosie, sangerie
  • in tumorile pulmonare– tuse cu expectoratie sanguinolenta

Localizarea tumorilor

Tumorile pot fi localizate oriunde in organism:

  • Intr-o cavitate (cutia craniana, torace, abdomen, mediastin)
  • Intr-un organ (plaman, tiroida, ficat, rinichi, pancreas, stomac, colon, uter, ovar, san, prostata,  etc)
  • Intr-un tesut (grasimea de sub piele, tesutul din spatele rinichilor = tesut retroperitoneal,  piele, tesutul formator de sange, etc)

Diagnosticul tumorilor

Diagnosticul tumorilor se bazeaza pe:

  • simptome – care nu sunt specifice
  • examinarea medicala (care poate descoperi tumora propriu-zisa sau marirea urganului care contine tumora
  • existenta adenopatiilor (in cazul tumorilor canceroase cu metastaze in ganglioni
  • analizele si explorarile paraclinice.

Pentru a se certifica existenta unei tumori se pot face urmatoarele explorari:

  • Examene radiologice (in tumorile pulmonare, digestive, metastaze osoase)
  • Examene endoscopice 
  • bronhoscopia in tumorile pulmonare
  • endoscopia digestiva superioara in tumorile esofagului, stomacului sau duodenului
  • colonoscopia in tumorile colonului
  • explorarea cu capsula endoscopica in tumorile intestinului subtire
  • cistoscopia in tumorile vezicii urinare
  • laparoscopia in tumorile abdominale sau organelor genitale feminine
  • Examene ecografice, CT , PET scan – vezi poza – sau RMN in tumorile organelor solide (ficat, pancreas, rinichi, prostata, uter, anexe, plaman, tiroida, creier, ganglioni)
  • Biopsii endoscopice, laparoscopice sau percutane
  • Determinarea existentei markerilor tumorali 

In functie de rezultatul acestoe explorari, in cazul unei tumori canceroase se poate face stadializareabolii

Tumorile pot recidiva?

Tumorile maligne recidiveaza mult mai frecvent dacat cele benigne. De aceea in cazul tulorilor canceroase este necesara o urmarire (monitorizare) dupa ce a fost incheiat tratamentul.

Monitorizarea evolutiei tumorilor maligne tratate se face prin controale periodice ce presupun:

  • Examen medical complet cu evaluarea inclusiv a aparitiei unor adenopatii (ganglioni)
  • Determinarea markerilor tumorali specifici tumorii respective
  • Evaluarea locala a zonei unde a fost tumora prin metode specifice (ecografie, CT, RMN, PET scan, endoscopie, scintigrafie, radiografie, etc)
  • Analize de sange uzuale si specifice

Recidiva unei tumori maligne dupa tratament poate sa fie in diferite zone:

  • Locala (in zona unde a fost tumora initiala)
  • Regionala (in apropierea zonei unde a fost tumora)
  • La distanta de locul unde a fost tumora (prin metastazare)

Recidiva cancerului

O tumora canceroasa recidiveaza de obicei pentru ca dupa tratament au rams in unele zone celule „dormante” (inactive, in hibernare) care nu au fost distruse de tratament. Acestea pot ramane in aceasta situatie perioade diferite de timp, iar la un moment dat, in conditii de slabire a rezistentei organismului sa se reactiveze, cu reaparitia tumorii in zonele mentionate. Stadializarea cancerului in momentul diagnosticului poate teoretic sa dea date despre riscul de recidiva al bolii.

In general se considera ca o tumora maligna este vindecata daca nu a recidivat dupa 5 ani de la tratament (prin operatie, citostatice radioterapie, etc). Totusi, am vazut cazuri de recidiva tumorala si  dupa aceasta perioada.

Marimea tumorilor

O tumora poate avea dimensiuni de la cativa milimetri pana la zeci de centimetri, si greutate de la cateva grame pana la zeci de kilograme.

Aceste caracteristici tin de natura tesutului din care provine tumora, de perioada de cand evolueaza (tumorile mai recente sunt de obicei mai mici decat cele care evolueaza de mai mult timp) dar si de alte caracteristice ale organismului.

Tumorile – forum

Am un prieten care are dureri foarte mari de cap in ficare zi il ia de 3 , 4 ori si durerea dureaza si 3 ore, de o saptamana il ia criza doar o singura data pe zi, i s-au facut analize si i-au esit foarte bine, acum asteapta sa i se faca o analiza numita TAC , CREDETI ca e POSIL SA AIBA O TUMOARE CEREBLARA.?cand il i-a durerea ii scade si tensiune , si i se inrosesti si ochiul il doare si cefa, medicii i.au dau unele pastile ca atunci cand il i-a durerea sa ia o pastila.el mia zis ca il lasa cu pastila dar dupa o ora poate si ami mult.eu va scriu de aici din spania si sunt un pic ingrijorata pentru amicul meu.mi-ati putea da o parere.

Teoretic poate fi orice cauza de cefalee din cele scrise pe site (search pe site), inclusiv tumora cerebrala

 Daca aveti probleme digestive nelamurite, suspiciunea unei tumori digestive , puteti solicita o programare la consultatie ,completand formularul de mai jos

Calendar is loading...

captcha

Autor: Dr Ditoiu Alecse Valerian

Absolvent al Facultatii de Medicina Generala a Universitatii de Medicina si Farmacie “Gr T Popa” Iasi cu "magna cum laude", sef de promotie (media generala 10) . De-a lungul anilor am fost medic stagiar la spitalele Cantacuzino, Colentina, medic medicina generala la dispensarul rural Dorobantu Jud Calarasi medic rezident in specialitatea expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca la Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca Bucuresti, medic cercetator stiintific in specialitatea medicina interna la Institutul National de Medicina Sportiva Bucuresti , medic rezident prin concurs la spitalele Cantacuzino, Carol Davila, Colentina si Fundeni din Bucuresti. In prezent sunt medic primar boli interne, gastroenterologie si hepatologie , specializare in endoscopie digestiva superioara colonoscopie la Institutul clinic Fundeni si secretar General al Asociatiei Romane pentru Studiul Ficatului (asociatia profesionala a medicilor hepatologi din Romania). In peste 30 de ani de practica medicala am efectuat cca 100. 00 de consultatii medicale , 40.000 endoscopii digestive superioare , 10.000 de colonoscopii si peste 1000 de biopsii hepatice

2 Comentarii

  1. buna ziua.am un prieten care are dureri foarte mari de cap in ficare zi il ia de 3 , 4 ori si durerea dureaza si 3 ore, de o saptamana il ia criza doar o singura data pe zi, i s-au facut analize si i-au esit foarte bine, acum asteapta sa i se faca o analiza numita TAC , CREDETI ca e POSIL SA AIBA O TUMOARE CEREBLARA.?cand il i-a durerea ii scade si tensiune , si i se inrosesti si ochiul il doare si cefa, medicii i.au dau unele pastile ca atunci cand il i-a durerea sa ia o pastila.el mia zis ca il lasa cu pastila dar dupa o ora poate si ami mult.eu va scriu de aici din spania si sunt un pic ingrijorata pentru amicul meu.mi-ati putea da o parere

  2. Pingback: Medicina online- explicatii si consultatii boli interne, gastroenterologie, hepatologie, endoscopie .. » Blog Archive » Benign sau malign ?

Lasă un răspuns

Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *.