Dr Ditoiu AV, medic gastroenterolog - hepatolog Bucuresti. Cabinet privat de gastroenterologie în Clinica Sante str Magura Vulturului 87. Tel 0758 751 841

Dictionar medical explicativ

Dr Alecse Valerian Ditoiu, Spitalul Fundeni

7 iulie 2014

Datorita aglomerarii serviciilor medicale, in special datorita scriptologiei medicale excesive si lipsei personalului de secretariat din sistemul medical, medicii au rareori timp sa explice pacientilor detalii despre boala lor si tratament. De aceea am inclus si acest dictionar medical explicativ in termeni populari, obisnuiti, unde voi explica termenii medicali intelesi uneori gresit de catre pacienti sau dificil de inteles.

Am dat la fiecare termen si traducerea in limba engleza, pentru a usura cautarea pe net in sursele de informare in aceasta limba, relativ usor de inteles pentru orice roman, desi limbajul medical este tehnic si oarecum complicat.

Completarea dictionarului, va fi facuta progresiv, pe masura ce selectez noi subiecte din corespondenta primita de la utilizatori.

ABDOMEN ACUT
Suferinta abdominala cu debut brusc, insotita de durere, aparare musculara (intarirea musculaturii abdomenului atunci cand se pune mana pe abdomen), lipsa miscarilor abdomenului cu respiratia, lipsa scaunului si eventual varsaturi. Printre cauze: peritonita, ocluzia intestinala, sarcina extrauterina rupta, infarctul intestinal. Sunt pacientii care imi scriu „am abdomenul intarit” , probabil impresia lor este falsa, deoarece NICIUNUL nu a avut abdomen acut, cauza cea mai frecventa (poate singura ) de „abdomen intarit”.

ABCES (abscess)

Colectie cu puroi localizata intr-un organ sau tesut; orice abces se trateaza prin evacuare chirurgicala, pentru o vindecare completa.

ACNEE (acne)

Inflamatia glandelor sebacee(cu grasime) de la radacina firelor de par, care apare de obicei la tineri.

ADENOPATIE

Marirea ganglionilor – vezi subiectul aici.

ARENALINA (adrenalin / adrenaline))

Substanta secretata de o glanda endocrina- suprarenala, secretia crescuta fiind prezenta in situatii de stres, indiferent de cauza; adrenalina pregateste organismul pentru lupta/aparare, prin cresterea frecventei pulsului, a contractiilor inimii, a tensiunii arteriale, a functiei plamanilor, prin aceasta putand sa cauzeze si efecte secundare importante, printre care si infarct de miocard.

ANEMIE (anaemia)

Este definita ca scaderea cantitatii de hemoglobina sau a numarului de globule rosii sub valorile normale. Date despre anemie

Confuzia se face cu ameteala, astenie, oboseala sau tensiunea arteriala mica, toate aceste situatii neavand nici o legatura cu cantitatea de hemoglobina din sange!!!

ANEVRISM

Dilatarea unui vas sub forma de sac, cu subtierea peretelui si risc de rupere; cel mai frecvent de aorta, carotida sau artere cerebrale (din cap)

ANGINA PECTORALA (pectoral angina)

Durere de inima, apare in regiunea inimii ca o gheara la efort, emotii, frig, dureaza minute, deseori se insoteste de lipsa de aer, palpitatii, ameteli, agitatie, senzatie de moarte imediata, durerea poate merge in maxilar sau pe membrul superior stang. Cedeaza la repaus sau nitroglicerina

ANOREXIE (anorexia)
Lipsa poftei de mancare, de cauza psihologica, sau din numeroase boli digestive, endocrine, metabolice, cancere, infectioase, etc. In principiu orice boala serioasa se insoteste de anorexie sau inapetenta (vezi mai jos).

ANTEBRAT

Segment al membrului superior situat intre cot si pumn (pumn = articulatia dintre oasele antebratului si ale mainii).

ANTICOAGULANTE

Medicamente care prelungec timpul in care sangele se coaguleaza, pentru a intarzia formarea de cheaguri in interiorul vaselor de sange; eficienta se verifica prin dozarea periodica a INR;

APOPLEXIE (apoplexy)

Pierdere brusca de constienta cel mai frecvent ca urmare a unui accident vascular cerebral (AVC); de obicei se asociaza si cu paralizia unei jumatati de corp. Acelasi termen denumeste si o hemoragie intr-un organ sau cavitate (exemplu apoplexia utero-placentara).

ARTERE
Vase prin care curge sangele incarcat cu oxigen, in care presiunea este mai mare (tensiune arteriala) si la care se simte pulsul. Ce mai important artera din corp este aorta, fiecare organ este hranit de cel putin o artera (renala, pulmonara, hepatica, splenica, gastrica, pancreatica, etc); arterele care hranesc inima se numesc coronare.

ARTERITA/ ARTERIOPATIE OBLITERANTA (obliterative arteriopathy)

Ingustarea lumenului (canalului) unui vas de sange, data de obicei de ateroscleroza; cel mai frecvent apare la fumatori la membrele inferioare, se poate ajunge la amputatia unui segment de membru inferior

ATEROSCLEROZA (atherosclerosis)

Depunere de componente cu grasime pe peretele vaselor de sange care se ingusteaza si nu mai lasa sangele sa circule in cantitate suficienta, ajungandu-se la proasta hranire a segmentului respectiv; cel mai frecvent afecteaza vasele cerebrale (cu posibilitatea aapritiei accidnetului vascular cerebral), coronariene (cu aparitia cardiopatiei ischemice) sau ale membrelor inferioare.

ARITMIE (arrhytmia)

Ritm neregulat al batailor inimii, simtit de pacient ca palpitatii, sau prin palparea pulsului. O persoana chiar sanatoasa poate avea palpitatii, dar daca sunt frecvente, pot reprezenta un semne de boala de inima.

Se pot inregistra pe electrocardiograma.

ARTRITA (arthritis)

Denumire pentru afectiunile inflamatorii ale articulatiilor, cauza fiind de obicei autoimuna. Exemple de artrite: spodilita, poliartrita reumatoida, reumatismul articular acut.

ARTROZA (arthrosis)

Afectiune degenerativa a articulatiilor, datorata uzurii de varsta, suprasolicitare prin efort sau greutate excesiva la obezi, defecte articulare (din nastere sau dobandite ulterior). Exemple: gonartroza= artroza genunchiului, spondiloza= artroza coloanei, coxartroza= artroza soldului.

ASCITA (ascitis)

Prezenta de lichid in abdomen (burta) indiferent de cauza; cea mai frecventa cauza de ascita este ciroza.

Pentru informatii despre bolile de ficat, accesati www.hepatite.ro

AUTOIMUNITATE (autoimmunity)

Reactie de atac a organismului asupra propriilor structuri. In urma acestui atac apar bolile autoimune. De exemplu atacul impotriva structurilor hepatice duce la hepatita autoimuna, asupra tiroidei duce la tiroidita autoimuna, la stomac – gastrita autoimuna, etc.

BLOC CARDIAC (cardiac block)

Contractia musculaturii inimii se face dupa stimulare electrica, impulsul electric circuland printr-un fel de retea.

In cardiologie semnifica intreruperea circulatiei influxului electric intr-o anumita zona a inimii, datorita unui defect al retelei ce il conduce. Daca defectul este intre atrii si ventricule = bloc atrio-ventricular, daca defectul este spre partea stanga a inimii = bloc de ramura stanga, daca defectul este spre partea dreapta a inimii = bloc de ramura dreapta.

BRADICARDIE (bradycardia)

Scaderea ritmului inimii sub 60 de batai/minut; poate sa apara si la persoane sanatoase.

BY-PASS ( se citeste bai- pas)

Procedeu de ocolire a unei zone de ingustare a unui vas, printr-un tub = grefon (de plastic sau segment de vas de sange); astfel dupa operatie sangele curge prin grefon si nu prin zona ingustata; se face frecvent la inima, dar si la alte artere (membre inferioare, etc)

BILA / FIERE (bile)

Secretia ficatului, galbuie si amara, care este stomaca intre mese in colecist (vezicula biliara), iar la mese este expluzata in duoden ajutand la digestie.

In mod obisnuit de confunda secretia biliara cu colecistul/fierea.

CAPSULA ENDOSCOPICA / PASTILA ENDOSCOPICA (endoscopic capsule)http://www.ieeta.pt/sias/v4_files/files/projects/images/capsule.gif

Este un dispozitiv mic (cat o capsula de ampicilina mai mare) ce poate fi inghitit, continand o camera video, bateriile aferente, un sistem de iluminare si un sistem radio de transmitere a imaginilor la un receptor de stocare care este purtat de pacient.

Este utila pentru explorarea segmentelor de tub digestiv care nu pot fi explorate prin endoscopie obisnuita – intestin subtire in special. Costul unei capsule – cca 500 euro. Imaginile transmise la receptor dupa inghitire, sunt prelucrate digital.

Dezanvantaj – nu se poate biopsia zona bolnava.

CAUZELE BOLILOR (diseases causes)

Bolile sunt in principiu de cauza degenerativa (denumirea bolii terminandu-se cu sufixul – oza, de exemplu ciroza, artroza, ateroscoleroza, etc), inflamatorie (denumirea bolii terminandu-se cu sufixul -ita, de exemplu hepatita, colecistita, artrita, peritonita, etc), metabolica (diabet, guta, etc), autoimuna sau neoplazica.

CIROZA HEPATICA (liver cirrhosis)

Stadiul final al bolilor de ficat.

Pentru informatii despre bolile de ficat, accesati aici

COMA HEPATICA

Tulburare a constientei care apare in bolie de ficat – vezi aici

CONSTIPATIE (constipation)

Se numeste constipatie, eliminarea unui scaun la mai mult de doua zile.

Confuzia obisnuita este intre constipatie si scaunul tare (dar eliminat zilnic sau la doua zile), care NU reprezinta constipatie.

Poate fi habituala (datorita obiceiurilor aliemntare si de viata)- cea mai frecventa situatie- sau data de unele boli – exemplu cancer, sau polipi de colon, hipotiroidie, etc

CONTROL MEDICAL (medical/health control)

Dupa ce a fost pus un diagnostic si s-a prescris un tratament, controlul medical este necesar pentru ca medicul sa aprecieze daca boala s-a vindecat sau s-a agravat, ce tratament trabuie urmat in continuare, daca unele medicamente nu trebuiesc intrerupete, sau dozele scazute/crescute, daca nu au aparut complicatii, daca mai trebuie tinut regimul alimentar, cum au evoluat analizele dupa tratament, etc. Frecvent bolnavii nu vin la controlul medical de la sfarsitul tratamentului.

DIAREE (diarrhea)

Eliminarea a mai mult de doua scaune zilnic.

Confuzia se face intre diaree si scaunul moale, dar unul pe zi.

Poate avea numeroase cauze

DIAFAGIE (dysphagia)

Greutate la inghitire, ce poate fi data de boli de faringe, amogdale, esofag sau neurologice.

DISPNEE

Senzatia de lipsa de aer; poate fi data de multe boli -de plaman, inima, anemii, intoxicatii, etc

DURERE (pain)

Simptom prezent in multe boli, dar nu este obligatoriu sa ai dureri atunci cand esti bolnav.

Sunt foarte multe boli fara durere. Exemple: cancere, infectii, leucemii, boli neurologice sau psihiatrice, hipertensiune arteriala, majoritatea bolilor de ficat sau splina, boli de ochi sau dermatologice, etc.

Existenta unei dureri, nu inseamna neaparat boala, si cu cat durerea este mai mare nu inseamna ca boala este mai grava.

DUREREA DE ABDOMEN / BURTA (abdominal pain)

Poate fi data de orice boala a organelor abdominale, si nu este obligatoriu ca durerea sa fie localizata in zona in care se gaseste organul respectiv. Numeroase boli abdominale nu se insotesc de durere.

DUREREA DE ARTICULATII (articular pain)

Localizare– oricare articulatie

Cauze principale: artroze, reumatisme inflamatorii, entorse, luxatii

Simptome asociate: marirea articulatiei, inrosirea articulatiei, dificultatea miscarii articulatiei, febra, scadere in greutate

Explorarea specifica pentru a depista cauza durerii: radiografia, analize de sange, analiza lichidului articular, RMN

DUREREA DE COLECIST / FIERE (gallblad/er pain)

Localizarepartea superioara dreapta a abdomenului.

Cauze principale: litiaza, diskinezie biliara, colecistita acuta, icter mecanic

Simptome asociate: greata, uneori icter si febra, gust amar

Explorarea specifica pentru a depista cauza durerii: ecografia abdominala

DUREREA DE COLON / INTESTIN GROS (colonic pain)

Localizarepartea laterala dreapta/stanga sau superioara a abdomenului.

Cauze principale: cancer , boli inflamatorii, parazitoze, diverticului

Simptome asociate: diaree, uneori cu sange/mucus/puroi, febra, anemie, scadere in greutate

Explorarea specifica pentru a depista cauza durerii:colonoscopia

DUREREA DE FICAT / HEPATICA (liver/hepatic pain)

Localizare– partea superioara dreapta a abdomenului; ficatul doare foarte rar.

Cauze principale: cancer hepatic, boli de inima, hepatita acuta, icter mecanic, infectii hepatice; ciroza hepatica de obicei NU da dureri

Simptome asociate: greata, uneori icter si febra, scadere in greutate

Explorarea specifica: ecografia abdominala

DUREREA DE GANGLIONI (nodes pain)

Localizare– oriunde exista ganglioni mariti; durerea de ganglioni nu este frecventa.

Cauze principale: cancer, infectii, boli de sange

Simptome asociate: cresterea temperaturii local, febra, scadere in greutate

Explorarea specifica pentru a depista cauza durerii: biopsia ganglionului

DUREREA DE INIMA (CARDIACA)

Localizare– zona inimii, iradiere– membrul superior stang, durata– minute, durata mai mare in caz de infarct; durerea de cateva secunde , aparuta in repaus la tineri, la enervare, de obicei nu are cauza cardiaca.

Cauze principale: criza de angor, infarct

Simptome asociate: greata, neliniste, transpiratii, lipsa de aer, scaderea tensiunii arteriale

Explorarea specifica pentru a depista cauza durerii: electrocardiograma

DUREREA DE INTESTIN SUBTIRE (small intestine pain)

Localizare– partea mijlocie a abdomenului.

Cauze principale: boli diareice, boli inflamatorii, ocluzie intestinala, infarct intestinal

Simptome asociate: diaree, greata, uneori febra, scadere in greutate

Explorarea specifica pentru a depista cauza durerii: analize de scaun, explorari radiologice, explorare cu capsula endoscopica

DUREREA DE OASE (bones pain)

Localizare– oriunde

Cauze principale: osteoporoza algica, boli reumatismale, metastaze, infectii, fracturi

Simptome asociate: dificultati la deplasare

Explorarea specifica pentru a depista cauza durerii pentru a depista cauza durerii : radiografia/scintigrafia osoasa

DUREREA DE OVARE (ovarian pain)

Localizare– partea inferioara dreapta/stanga a abdomenului.

Cauze principale: inflamatii (anexita), infectii, tumori, chiste, sarcina extrauterina, tulburari hormonale

Simptome asociate: tulburari de ciclu menstrual, uneori febra

Explorarea specifica pentru a depista cauza durerii: ecografia abdominala

DUREREA DE PANCREAS (pancreatic pain)

Localizare– partea centrala a abdomenului; durerea poate iradia in spate catre coloana.

Cauze principale: cancer , pancreatita

Simptome asociate: diaree, scadere in greutate importanta, uneori icter

Explorarea specificapentru a depista cauza durerii: ecografia abdominala, CT, ERCP

DUREREA DE PLEURA (pleural pain)

Localizare– cutia toracica, durerea poate fi accentuiata de respiratie

Cauze principale: pleurezii (lichid la pleura), pleurite (inflamatia pleurei)

Simptome asociate: tuse, uneori febra

Explorarea specifica pentru a depista cauza durerii:radiografia toracica, ecografia

DUREREA DE PLAMAN / TORACICA (pulmonary pain)

Localizare– cutia toracica

Cauze principale: cancer, infectii, infarct pulmonar, embolie pulmonara, boli reumatismale

Simptome asociate: tuse, expectoratie purulenta/sanguinolenta, febra, dificultate la respiratie

Explorarea specifica pentru a depista cauza durerii: radiografia pulmonara/bronhoscopia

DUREREA DE RINICHI (renal / kidney pain)

Localizare– regiunile lombare, poate iradia catre vezica urinara, de obicei este pe o singura parte.

Cauze principale: litiaza (pietre), infectie, cancer, glomerulonefrite

Simptome asociate: tulburari de urinat, modificarea culorii urinei, febra

Explorarea specifica pentru a depista cauza durerii: ecografia abdominala, examen de urina

DUREREA DE SANI (mammary / breast pain)

Localizare– la nivelul sanilor/unei regiuni a unui san

Cauze principale: sindrom premenstrual, cancer, infectie, mastoza

Simptome asociate: secretie mamemlonara, retractia mamelonului, piele sanului ca o „coaja de portocala”

Explorarea specifica pentru a depista cauza durerii: ecografia, mamografia

DUREREA DE STOMAC (stomach / gastric pain)

Localizare – partea superioara a abdomenului.

Cauze principale: ulcer, gastrita, dispepsie nonulceroasa, cancer

Simptome asociate: durerea se accentueaza dupa masa, greata, gust acru

Explorarea specifica pentru a depista cauza durerii: endoscopia digestiva superioara

DUREREA PE URETRA (urtehral pain)

Localizare– uretra

Cauze principale: infectii (uretrite), tumori, litiaza

Simptome asociate: secretie uretrala, usturimi la urinat, febra

Explorarea specifica pentru a depista cauza durerii: examinarea secretiei, uretroscopie

DUREREA DE UTER (uterin / gynecologic pain)

Localizare– partea inferioara a abdomenului.

Cauze principale: cancer, infectii, inflamatii, avort

Simptome asociate: scurgere genitala, tulburari de ciclu menstrual, tulburari la urinat, febra, scadere in greutate

Explorarea specifica pentru a depista cauza durerii: ecografia abdominala

DUREREA DE VEZICA URINARA (bladder / vesical pain)

Localizare partea inferioara a abdomenului.

Cauze principale: infectii, litiaza, adenom de prostata, tumori, retentie de urina

Simptome asociate: modificarea culorii urinii, tulburari de urinat (dureri, usturimi, urinare dsificila), modificarea cantitatii de urina, uneori febra

Explorarea specifica pentru a depista cauza durerii: ecografia vezicala, cistoscopia

ECOGRAFIE (ultrasonography)

Metoda de explorare a organelor cu ultrasunete. Indicatii de electie in diagnosticul de existenta a colectiilor de lichid (ascita, pleurezie, pericardita, abces), tumori, chiste, hemangioame, litiaza, dilatari de canale (pancreatic, hepatic, uretere), evaluarea lumenului si fluxului sanguin vascular (aorta, carotide, artere renale, etc), rupturi de organe solide

Organe explorate ecografic cu bune rezultate:cavitatea abdominala, pleurala si pericardica (pentru aprecierea prezentei lichidului), ficat, splina, pancreas, rinichi, glande suprarenale, colecist, cai biliare, tiroida, uter, vezica urinara, testicul, epididim, san, articulatii, muschi, vase de sange, sarcina.

ECOGRAFIA FICATULUI ( liverultrasonography)

Indicatii: dureri in regiunea rspectiva, hepatomegalie (ficat marit), ciroza, tumori , chiste, abces, traumatisme ale ficatului, litiaza biliara.

ECOGRAFIA RINICHILOR (kidney ultrasonography)

Indicatii: colica renala, hematurie, hidronefroza, litiaza, tumori, traumatisme, hipertensiune arteriala, rinichi polichistic, boli renala cronice si acute, insuficienta renala.

ECOGRAFIA SPLINEI ( spleen ultrasonography)

Indicatii: splenomegalie (splina marita), ascita, ciroza, hipertensiune portala necirogena, ruptura splinei.

ECOGRAFIA VEZICULEI BILIARE ( gallbladder ultrasonography)

Indicatii: litiaza veziculara, colecistita, polipi, malformatii de colecist

ECOGRAFIA IN SARCINA ( ultrasonography in pregnancy)

Indicatii: diagnosticul de sarcina, diagnosticul de numar de feti, urmarirea evolutiei sarcinii, stabilirea varstei sarcinii, depistarea sexului fetal, depistarea malformatiilor fetale, localizarea placentei

ECOGRAFIA VEZICII URINARE SI PROSTATEI ( urinary bladder / prostate ultrasonography)

Indicatii: litiaza vezicala, marire de prostata, tulburari in evacuarea urinii, retentie de urina, hematurie, tumori vezicale.

FIBROTEST, ACTITEST, FIBROMAX
Teste experimentale in acest moment, care incearca sa aprecieze indirect gradul de imbolnavire a ficatului prin calcul matematic pe baza unor analize de sange , varstei, sexului, greutatii si inaltimii pacientului.

Prin aceste teste se incearca evitarea biopsiei hepatice. Pentru informatii despre bolile de ficat, accesati www.hepatite.ro

FIBROSCAN
Metoda de apreciere a duritatii tesutului hepatic sub impactul ultrasunetelor (este un tip special de ecografie). Fibroza hepatica crescand duritatea ficatului, poate fi astfel apreciata indirect prin fibroscan.
Se incearca astfel evitarea biopsiei hepatice.

GANGLION (nodes)

Structura normala a organismului, aflat pe traiectul unor vase (vasele limfatice prin care circula un lichid numit limfa), prin filtrarea limfei avand rol de aparare (impotriva infectiilor, celulelor tumorale, etc). In mod normmal, ganglionii exista dar sunt mici, nu se pot palpa. Marirea ganglionilor poarta numele de adenopatie (adenomegalie) – principalele cauze de aparitie

Orice nodul care se palpeaza sub piele este considerat in mod eronat ganglion (poate fi sau nu ganglion)

HELICOBACTER PILORYhttp://www.medgadget.com/archives/img/hpylori_lg.jpg

Bacterie localizata in stomac a carei prezenta se poate asocia sau nu cu ulcerul/gastrita/simptome de ulcer. Se poate depista in scaun, biopsia hepatica, anticorpii din sange, sau cu ajutorul testului respirator.

Nu trebuie tratata decat daca se asociaza cu simptome.

Simptomele pot ramane si dupa tratarea infectiei.

Determinarea prezentei sale prin analiza de sange inainte si dupa tratament, nu permite aprecierea rezultatelor tratamentului.

HEPATITA (hepatitis)

Boli inflamatorii hepatice acute sau cronice, de cauza in general virala, alcoolica sau autoimuna, cu evolutie catre vindecare, stationara, sau ciroza.

Pentru informatii despre bolile de ficat, accesati www.hepatite.ro

HEPATOMEGALIE (hepatomegaly)http://meded.ucsd.edu/clinicalmed/abdomen_hepatomegaly.jpg

Marirea ficatului indiferndiferent de cauza. Cele mai frecvente cauze: ficat gras (steatoza), tumori, chiste, icter mecanic, hepatita acuta, boli de inima, tuberculoza sau alte infectii, stocarea diferitelor substante in ficat, boli de sange.

INAPETENTA (inappetence / appetite loss)

Scaderea poftei de mancare. Poate fi data de foarte multe boli, dar poate sa apara si in lipsa oricarei boli. Pofta de mancare are legatura directa cu cantitatea de calorii arsa (efortul fizic).

INERVARE (innervation)

Defineste proprietatea unui organ, sistem, structuri a organismului, de a avea legaturi nervoase (prin internediul nervilor).

Confuzia se face cu expresia populara „inervare”, folosita obisnuit in loc de enervare = iritare, suparare, termen popular care nu are nici o legatura cu cel medical

INFLAMATIE – INFLAMARE – INFLAMAT (inflammation)http://img.medscape.com/pi/emed/ckb/dermatology/1048885-1111300-1083.jpg

Poti spune de o zona ce este inflamata, cand are toate catacteristicile urmatoare:

  1. Este umflata
  2. Este rosie
  3. Este mai calda decat zonele vecine
  4. Este dureroasa
  5. Zona nu poate sa-si indeplineasca functiile (de ex la picior, functia de mers, la mana- functia de apucat, etc)

Termentul de INFLAMARE este folosit relativ frecvent gresit, cu sensul de umflare!! De exemplu se spune – gresit- am burta inflamata-, in loc de burta umflata (acesta este termenul corect), sau „am picioarele inflamate”, in loc de umflate.

LEUCOCITE (leucocytes / white blood cells)

Se mai numesc si globule albe, se formeaza in maduva osoasa de unde trec in sange, avand rol de aparare in special impotriva infectiilor. Numar normal = 4000-8000/mmc, cuprind celule neutrofile, bazofile, limfocite, monocite.

LEUCOCITOZA (leukocytosis)

Cresterea numarului de leucocite peste normal. Cauze principale : infectii, inflamatii, alergii, parazitoze, boli dermatologice, cancere, hemoragii, medicamente – cortizon-, leucemii, scoaterea splinei.

LEUCOPENIA ( leukopenia)

Scaderea numarului de leucocite sub valorile normale. Cauze principale: ciroza hepatica, lupus eritematos sistemic, SIDA, poliartrita reumatoida, cancere , boli parazitare, boli autoimune, iradiere, citostatice, leucemii, boli ale splinei, avitaminoze.

LIMFA

Lichidul care se afla intre celulele oricarui organ si tesut din corp, si care mijloceste schimburile de substante dintre celule si sangele din vase.

MARKER

Element de explorare prin care este sugerata prezenta in organism a unei anumite dereglari (tumora, infectie, inflamatie, virusuri, boala autoimuna, consum de alcool, etc)

MARKERI TUMORALI (tumoral markers)

Substante produse de celulele canceroase care sunt depistate in sange, si pot ajuta la stabilirea diagnlsticului unui anumit tip de cancer- de prostata, ficat, tub digestiv, genital, etc – vezi despre markerii tumorali

MARKERI VIRALI (viral markers)

Substante din structura virusurilor care sunt despistate in sange, sugerand prezenta virusului in organism. Vedeti despre markerii virusului hepatitei B

MARKERI DE INFLAMATIE (inflammation markers)

Un grup de analize care pot sugera prezenta unui sindrom de inflamatie in organism: VSH, fibrinogen, cresterea leucocitelor din sange, proteina C reactiva, imunograma

MEDICINA BARIATRICA (bariatric medicine)

Segment al medicinii care se ocupa cu tratamentul persoanelor obeze, prin regim, medicamente sau metode chirurgicale.

Chirurgia bariatrica = chirurgia obezitatii

MELENAhttp://www.meddean.luc.edu/lumen/meded/mech/cases/case10/gi21.jpg

Eliminarea prin scaun de sange digerat; scaunul are culoarea neagra si moale ca pacura.

Un scaun negru dar tare, nu reprezinta scaun de melena.

METASTAZA (metastasis)

Localizarea unor celule canceroase in alt loc decat cel in care s-au format. Metastazele pot fi in ganglioni, dar frecvent si in ficat, plamani, oase, creier, glande suprarenale, piele, etc. Prezenta metastazelor evidentiaza evolutia avansata a bolii, de obicei contraindicand interventia chirurgicala de scoatere a tumorii initiale (tumora-mama).

Se spune si chiar scrie in presa „X a dat in metastaza”. In limbajul medical curent se spune „X are metastaze, sau a facut metastaze”.

MICTIUNE

Urinare, actul de urinare. Printre tulburarile mictiunii sunt: mictiunea dureroasa, mictiunea dificila (disuria), mictiunea frecventa (polakiuria).

MICTIUNE IMPERIOASA

Senzatia de a urina imediat , urgent.

Apare de obicei la femei, cele mai frecvente cauze fiind:

  • inflamatia vezicii urinare (cistita cu sau fara microbi)
  • tulburari hormonale
  • compresia vezicii urinare (deexemplu printr-un fibrom uterin)
  • interventie chirurgicala anterioara
  • litiaza vezicala(pietre la vezica urinara)
  • unele medicamente
  • adenomul de prostata sau prostatita(la barbati)

NERVII (nervs)

Sunt structuri ale sistemului nervos (prelungiri ale celulelor nervoase= neuroni) care fac legatura intre sistemul nervos central (creier+maduva spinarii) si restul organismului (piele, muschi, oase, organe etc).

In mod popular se spune „am nervi” in caz de enervare, iritare. Confuzia se poate face cu situatia medicala de boala functionala (vezi capitolul respectiv pe site), cand obisnuit se spune „am nervi la.. stomac, vezica, cap, etc”

NODUL (tumoral mass)

Este denumirea oricarei zone anormale cu margini clare, depistate la examinarea medicala (vizuala, prin palpare) sau explorare prin endoscopie, ecografie, examen computer tomografic sau RMN.

Confuzia obisnuita a nodulului se face cu ganglionii sau cu cancerul. Nodulii pot fi cancerosi sau nu, diferentierea lor facand-o biopsia si examinarea la microscop.

„OBOSEALA” UNUI ORGAN (organ failure)

Desi se spune frecvent „pancreas obosit”, ficat obosit”, stomac obosit”, inima obosita” etc, nu exista termen medical pentru a desemna aceasta stare.

Probabil, pacientii inteleg prin „oboseala” unui organ ceea ce in termeni medicali se numeste „insuficienta” organului respectiv (insuficienta pancreatica, insuficienta hepatica, insuficienta cardiaca, etc), adica lipsa de adaptare a organului la suprasolicitari (date de efort, alimentatie, alcool, toxice, interventii chirurgicale, infectii, etc)

PIROZIS (heartburn)

Se mai numeste si jaragai, reprezinta senzatia de arsura ce apare in spatele sternului, datorata trecerii acidului din stomac in esofag. Poate fi favorizat de mesele abundente, mancaruri care fermenteaza, bauturi gazoase, obezitate, alcool, fumat, stres, mancaruri condimentate sau tip „fast food”, cola, cafea.

POLIPII (polyps)

Sunt mici tumori crescut, cel mai frecvent fiind localizati in colon, stomac, esofag, sinusuri, vezica urinara sau intestin subtire.

Pot fi cancerosi sau nu (de obicei NU sunt cancerosi)

PULSUL

Reprezinta numararea frecventei batailor inimii intr-un minut; in modnormal o persoana sanatoasa trebuie sa aiba 60-80 batai cardiace/minut, acestea fiind regulate (cu pauze egale intre ele); inegalitatea pauzelor dintre bataile cardiace se numeste aritmie cardiaca.

PUNCTIA

Reprezinta explorarea unui organ bolnav, colectiii de lichid sau tesut cu un ac; cu aceasta ocazie se poate extrage pentru analize lichid sau un fragment de tesut (punctie-biopsie). Incidentele sunt rare : sangerare, inteparea unui alt organ, ruptura de organ, etc.

Desi se comenteaza ca efectuarea unei punctii poate duce la agravarea bolii, aparitia sau raspandirea cancerului, si ca nu este bine sa faci punctie exploratorie, acestea sunt simple pareri.. nemedicale. Deseori, fara punctie nu se poate pune un diagnostic.

„RACEALA” UNUI ORGAN

In termeni populari se spune ca ai „raceala la vezica, ovare, stomac, plamani, rinichi, etc”

Probabil pacientii inteleg prin raceala, inflamatia unui organ de cauza infectioasa sau nu, care poate fi favorizata de expunerea la frig, dar aceasta nu este esentiala pentru aparitia bolii.

La expunerea la frig, se produce contractia vaselor periferice pentru e diminua pierderile de caldura ale corpului, iar aceasta vasoconstrictie poate favoriza aparitia unor infectii sau inflamatii la nivelul diferitelor organe.

RECTOSCOPIE (rectoscopy)

Explorare prin care se vizualizeaza rectul (partea terminala a intestinului gros), si permite si luarea de biopsii; se face dupa o pregatire sumara cu clisme, nu este dureroasa, nu necesita anestezie.

RGIMUL ALIMENTAR (diet)

Este util pentru accelerarea vindecarii unor boli, sau pentru evitarea efectelor secundare ale unor medicamente. Majoritatea bolilor tubului digestiv (esofag, stomac, duoden, intestin subtire, intestin gros) nu se vindeca doar cu tratament si fara regim alimentar, dar se pot vindeca numai cu regim alimentar

In majoritatea bolilor, regimul alimentar este CU SARE IN CANTITATE NORMALA, dar fara alcool.

In afara de indicatiile de regim pentru fiecare boala, daca pacientul vede ca nu suporta un anumit aliment, este bine sa-l evite, adaptandu-si regimul la toleranta organismului sau.

REGIMUL ALIMENTAR FARA SARE

A manca fara sare inseamna sa nu se puna sare la gatit sau la masa, dar si sa nu se foloseasca alimente conservate prin sarare sau salicilat de sodiu – conserve, muraturi, afumaturi, mezeluri, branza telemea, conserve de casa cu salicilat, prajituri cu bicarbonat de sodiu.

Regimul fara sare trebuie tinut in general in hipertensiune, boli de inima, edeme, boli de rinichi, ciroza cu lichid sau cand sa administgreaza medicamente antiinflamatoare sau cortizon.

REGIMUL ALIMENTAR IN BOLILE DE FIERE ( DISCHINEZIE BILIARA, LITIAZA BILIARA, COLECISTITA CRONICA); gallbladder diet

Se evita prajelile, rantasurile, grasimile animale (unt , smantana, slanina, sunca, untura, afumaturi), ciocolata, ouale, maionezele, salatele grele (cu maioneza, vinete), frisca, fasolea si varza, carnea grasa, cacao. Sarea este permisa normal.

Regimul se tine mai strict daca exista simptome.

REGIMUL ALIMENTAR IN BOLILE DE FICAT (HEPATITA CRONICA, STEATOZA HEPATICA, CIROZA HEPATICA COMPENSATA); liver diseases diet

Se contraindica alcoolul de orice fel, se evita prajelile, rantasurile, grasimile animale (unt , smantana, slanina, sunca, untura, afumaturi), ciocolata, ouale, maionezele, salatele grele (cu maioneza, vinete), frisca, fasolea si varza, carnea grasa. Sarea este permisa normal daca nu exista edeme sau ascita (lichid in burta). Pentru informatii despre bolile de ficat, accesati www.hepatite.ro

REGIMUL ALIMENTAR IN CIROZA HEPATICA DECOMPENSATA

Este la fel ca cel din bolile de ficat, cu adaosul ca in ciroza cu lichid regimul trebuie sa fie complet fara sare, si cu consum redus de proteine (carne, peste, lapte, branza, oua). Pentru informatii despre bolile de ficat, accesati www.hepatite.ro

REGIMUL ALIMENTAR IN DIAREE

Se evita dulciurile de orice fel, laptele, fructele si legumele crude = nefierte, bauturile gazaose, prajelile, rantasurile, grasimile animale (unt , smantana, slanina, sunca, untura, afumaturi), ciocolata, ouale, maionezele, salatele grele (cu maioneza, vinete), mancarurile cu ulei, frisca, fasolea si varza, carnea grasa.
[ad#200×200]
Se recomanda supe de orez cu morcovi, ceai de menta, paine prajita, pilaf de orez, branza telemea, banane, mere rase, carne de pui sau vita la gratar, apa plata in cantitate mare pentru hidratare. Sarea este permisa normal si chiar indicata, pentru ca se pierde prin diaree.

REGIMUL ALIMENTAR IN BOLI DE STOMAC (ULCER/GASTRITA/CANCER/STOMAC OPERAT); stomach diseases diet

Se evita supele si ciorbele de carne (se pot manca supe si ciorbe de legume), condimentele – ardei iute, piper, muraturi, alcoolul de orice fel, dulciurile concentrate -ciocolata, rahat, halva, gem, sucuri dulci-, cola, cafea, fumatul, laptele, fructele si legumele crude = nefierte, bauturile gazoase, prajelile – inclusiv painea prajita-, rantasurile, grasimile animale (unt , smantana, slanina, sunca, untura, afumaturi), ciocolata, salatele grele (cu maioneza, vinete), fasolea si varza, carnea grasa de porc, peste gras, gasca, rata. Sarea este permisa normal. Carnea se poate manca fiarta sau fripta – nu prajita-.

In stomacul operat, mesele trebuie sa fie reduse cantitativ si mai dese.

Regimul se tine 3-6 saptamani.

REGIMUL ALIMENTAR IN ESOFAGITA (eosphagitis diet)

Mesele trebuie sa fie mai reduse cantitativ si mai numeroase, se evita culcarea imediat dupa masa, se doarme cu capul mai sus.

Se evita alimentele prea fierbinti sau reci, supele si ciorbele de carne (se pot manca supe si ciorbe de legume), condimentele – ardei iute, piper, muraturi, alcoolul de orice fel, dulciurile concentrate -ciocolata, rahat, halva, gem, sucuri dulci-, cola, cafea, fumatul, laptele, fructele si legumele crude = nefierte, bauturile gazoase de orice fel, prajelile – inclusiv painea prajita-, rantasurile, grasimile animale (unt , smantana, slanina, sunca, untura, afumaturi), ciocolata, salatele grele (cu maioneza, vinete), fasolea si varza, carnea grasa de porc, peste gras, gasca, rata. Sarea este permisa normal.

REGIMUL ALIMENTAR IN BOLILE DE PANCREAS (PANCREATITA/CANCER); pancreatic diet

Se contraindica alcoolul de orice fel, dulciurile concentrate -ciocolata, rahat, halva, gem, sucuri dulci-, grasimile animale (unt , smantana, slanina, sunca, untura, afumaturi), carnea grasa de porc, peste gras, gasca, rata. Se evita supele si ciorbele de carne, condimentele – ardei iute, piper, muraturi, alcoolul de orice fel, cola, cafea, fumatul, laptele, fructele si legumele crude = nefierte, bauturile gazoase, prajelile – inclusiv painea prajita-, rantasurile, ciocolata, salatele grele (cu maioneza, vinete), fasolea si varza,

SANGERAREA (bleeding)

Pierderea de sange indiferent de cale (nazala, bucala, anala, genitala, urinara sau cutanata= prin piele), reprezinta TOTDEAUNA o manifestare a carei cauza trebuie lamurita rapid. Orice intarziere poate duce sau la evolutia cauzei care a dat sangerarea, sau la aparitia unei anemii, deseori dificil de corectat.

SEXUL FATULUI ( fetal sex)

Poate fi determinat ecografic din saptamana a 16-a de sarcina.

SISTEM LIMFATIC

Reteaua de vase prin care circula limfa (vezi mai sus), ganglionii care se afla pe acest circuit (care au rol de filtrare si retinere a toxinelor/microbilor) si alte structuri limfatice (placile limfatice).

SPLENOMEGALIE (splenomegaly, spleen enlargement)http://www.heis.org/images/Spleen.jpg

Marirea splinei, indiferent de cauza. Splina se poate mari in malarie, boli de sange, ciroza, tumori, chiste, infectii, amiloidoza, lupus ,etc. De obicei splenomegalia nu da nici un fel de simptome.

SPLINA (spleen)

Organ localizat in abdomen, care are rol de distrugere a elementelor sangelui imbatranite, de stocare a sangelui si de aparare imunologica; scoaterea splinei predispune la infectii.

STOMAC (stomach)

Organ al tubului digestiv situat intre esofag si duoden

Se spune gresit „stomac” in loc de abdomen!!!

Stomacul este situat in abdomen (burta), deci daca te doare abdomenul (burta) poate sa te doara organul stomac, sau.. orice altceva din abdomen.

TRATAMENTUL BOLILOR (diseases treatment)

Cuprinde: regim alimentar, reducerea efortului fizic, tratament cu medicamente, tratament balnear, gimnastica medicala, tratament endoscopic sau chirurgical.

De obicei tratamentul chirurgical se face atunci cand celelalte metode de tratament nu au dat rezultate; se apeleaza in ultima instanta la tratamentul chirurgical deoarece acesta presupune scoaterea unui organ/portiune de organ, care este resimtita nefavorabil de organism, iar aceasta extirpare nu rezolva cauza bolii ci doar efectul ei (de exemplu rezolva ulcerul dar nu si cauza care a dus la aparitia ulcerului).

TUMORA, FORMATIUNE (tumor)

Este denumirea oricarei zone anormale depistate la examinarea medicala (vizuala, prin palpare) sau explorare prin endoscopie, ecografie, examen computer tomografic sau RMN. Tumora poate fi cu margini clare, bine delimitate, sau cu margini rau delimitate.

In mod gresit, prin tumora se intelege cancer (tumora poate fi canceroasa sau necanceroasa). Stabilirea naturii unei tumori se face in mod obisnuit prin biopsie si examinare la microscop.

VARSATURA IN „ZAT DE CAFEA” (coffe ground emesis /vomiting)

Eliminarea prin varsatura de sange digerat, care are aspectul de „zat de cafea” adica NEGRU.

Destul de des o varsatura maronie, galbuie, etc este descrisa gresit ca avand aspect de zat de cafea

VARSTA SARCINII (gestational age)

Se poate stabili dupa data ultimei menstruatii, testul de sarcina (devine pozitiv la 7 zile de la conceptie), ecografia abdominala (sacul gestational se poate vedea la 38 de zile de sarcina, bataile cordului fetal la 42 de zile iar fatul la 49 de zile), miscarile fetale (pot fi prezente in saptamana a 17-20 de sarcina).

Daca aveti probleme de  gastroenterologie si postarile de pe site nu v-au lamurit, puteti solicita o programare la consultatie  completand formularul de mai jos

Calendar is loading...
Powered by Booking Calendar

Preturile serviciilor medicale sunt postate aici

Un comentariu la „Dictionar medical explicativ

Lasă un comentariu

programari
Catre clinica