De ce doare burta, ficatul ,stomacul, splina…. cauzele si rolul durerii

| 0 Comentarii

Dr Ditoiu Alecse Valerian. specialist gastroenterolog

Cea mai frecventa cauza de solicitare a consultului medical, este peste tot in lume DUREREA.

Indiferent de localizare, durerea deranjeaza, si, chiar daca nu este puternica, reprezinta pentru pacient un semnal de alarma, care il face sa se duca – mai repede sau mai tarziu -la medic. Majoritatea oamenilor se adreseaza medicului in caz de durere persistenta, dar mult ievita medicul in alte situatii- de exemplu tulburari de tranzit persistente, scadere in greutate, greata persistenta,scaune cu sange, balonare, etc.

Durerea este considerata atat de importanta de catre pacienti, incat unii NU se prezinta la medic, chiar daca au alte simptome, pentru ca… nu i-a durut nimic.

De ce apare durerea?

Durerea este perceputa prin intermediul unor receptori nervosi, care sunt raspanditi in intregul organism. In momentul in care acesti receptori sunt stimulati (prin lezarea zonei unde se afla, modificarea compozitiei chimice locale, a potentialului electric, etc), un impuls electric este transmis pe nervi la creier, iar omul simte durerea in zona respectiva. La organele care sunt acoperite de capsula (ficat, rinichi), durerea apare daca organul respectiv se mareste si face presiune asupra capsulei, intinzandu-o.

De remarcat ca in cazul durerii de ficat de exemplu, daca nu se destinde capsula, nu apare durerea, iar o boala de ficat poate ajunge in stadiul de ciroza dupa o evolutie de mai multi ani sau decenii, FARA nici o durere.

Exista si posibilitatea de aparitie a durerii prin atac direct asupra unui nerv (ca in cazul cancerelor ce se extind, sau in hernia de disc, unde o vertebra apasa direct pe o radacina nervoasa).

Ce rol are durerea?

In principal durerea are rolul de a semnala creierului ca s-a produs o agresiune in zona receptorilor nervosi afectati, pentru ca organismul sa ia masuri de protectie. In multe cazuri durerea se accentueaza la miscare, pentru ca rolul durerii este de a obliga regiunea respectiva la imobilizare, pentru a favoriza vindecarea leziunii (cum este cazul fracturilor sau a articulatiilor imflamate de exemplu). Deci rolul durerii este de protectie a regiunii afectate prin nemiscarea ei.

Cum poate fi evaluata intensitatea durerii?

Desi durerea poate fi cauzata si de o boala grava, nu exista un aparat pentru evaluarea intensitatii sale, iar cauzele durerii (de fapt boala cauzala) trebuiesc depistate prin analize. Sunt persoane care au dureri de mult timp, in diferite zone ale corpului, iar toate analizele si explorarile au aratat rezultate in limite normale.

Este evident ca, daca ai o durere, aceasta este generata de o dereglare a functiei sau structurii unui organ sau sistem. Totusi, in multe cazuri analizele sunt normale in caz de durere, deoarece durerea poate fi data si de o problema de sanatate localizata, un spasm muscular, o distensie a unui organ, o tulburare a unui nerv, iar in toate aceste cazuri analizele sunt normale. Probabil de aici vine si butada „analize bune, pacientul mort”..Pe de alta parte, sunt si dureri asa-zis „functionale” sau numite popular „pe sistem nervos”.

Ce insemana durere „pe sistem nervos”?

Acest tip de durere se intalneste la persoanele mai sensibile, avand unele elemente destul de caractesristice. Astfel, se poate considera ca o durere este „pe sistem nervos” (termenul este popular, neexistand in manualele de medicina) daca are urmatoarele caracteristici:

  •  Durerea dureaza de mult timp
  •  Este localizata in diferite zone ale aceleasi regiuni (migreaza dintr-un loc in altul)
  • Nu se agraveaza (este cam la fel in toata perioada de cand au aparut) – este stationara
  • Starea generala a bolnavului este buna – pacientul nu are febra, nu a scazut in greutate, isi poate continua activitatea etc.
  • Nu au aparut alte simptome care pot fi legate de durere (in afara unei anxietati, indispozitii, nervozitati date de prezenta durerii)
  • Examinarea de catre medic nu a relevat modificari semnificative
  • Analizele de sange au fost in limitele varstei (sau ale altor boli deja existente)
  • Alte explorari efectuate in zona dureroasa (radiografii, ecografii, endoscopii etc) au fost in limite normale.

Destul de frecventvad pacienti cu dureri abdominale, prelungite, repetitive, care ii ingrijoreaza si ale caror cauze nu sunt usor de descoperit de catre medici.

Exista dureri abdominale in lipsa unei boli serioase?

Datorita specialitatii mele, vad destul de frecvent persoane cu dureri vechi si repetate de burta cu analize repetat  normale este asa-zisul „sindrom dureros abdominal functional„.

Durerea abdominala functionala este de lunga durata – de obicei de  peste 6 luni, este constanta sau reapare frecvent, investigatiile de laborator, endoscopice sau CT fiind normale.

Acest tip de durere apare cel mai frecvent in urmatoarele situatii:

  • Dispepsia functionala – durererea este localizata in centrul abdomenului si nu este modificata de scaun
  • Colonul iritabil – este mai degraba disconfort abdominal decat durere. Este ameliorat de emisia scaunului, este insotit de modificarea frecventei si consistentei acestuia
  • Sindromul de durere abdominala functionala – durerea abdominala se asociaza cu durere in membre, tulburari de somn, dureri de cap
  • Migrena abdominala – durerea abdominala este paroxistica, in jurul ombilicului, dureaza una sau mai multe ore, pacientul avand intre crize zile fara simptome; se asociaza cu numeroase alte simptome.

Daca mai mentionez si ca exista dureri abdominale date de o boala din afara abdomenului, cred ca va inchipuiti ce greu este sa dai un raspuns pe net la intrebarea de genul „ma doare in dreapta sub coaste, ce boala am?” Dificultatea provenie din faptul ca in primul rand trebuie localizata regiunea dureroasa, apoi trebuie depistat organul care doare, apoi boala care a cauzat durerea – cauzele unei dureri de .. colecist pot fi diferite

Este necesar tratamentul durerii?

Desigur ca durerea este un simptome neplacut, si pacientul se prezinta la medic in primul rand pentru a-i rezolva durera, si apoi pentru a se depista cauza durerii. De obicei el considera ca daca a disparut durerea, boala evolueaza bine, iar acest lucru nu este totdeauna adevarat.

Daca durerea dispare fara tratament, probabil boala evolueaza bine, deci organismul considera ca zona respectiva poate sa-si reia activitatea.

Daca durerea a disparut in urma tratamentului, boala poate evolua mai departe, fara ca pacientul sa mai aiba durere.

Exista efecte secundare ale tratamentului durerii?

Tratamentul durerii poate avea si efecte neplacute – in afara de cele datorate medicamentelor care se administreaza.

Sa luam exemplul unei entorse.

In entorsa apare durerea, iar persoana afectata nu mai poate merge din aceasta cauza. Astfel, articulatia respctiva ramane nefolosita, in repaus, situatie care ii da posibilitatea sa se repare, sa se vindece.

Daca in aceasta situatie se administreaza un medicament antidureros (antialgic), articulatia nu mai doare la utilizare iar pacientul isi foloseste articulatia, desi nu ar trebui sa o foloseasca, pentru ca sa se vindece mai repede. Astfel boala se agraveaza, datorita lipsei de imobilizare a articulatiei, deci tratamentul antialgic are efect nefavorabil asupra vindecarii.

Daca pacientul a fost la medic si articulatia a fost imobilizata (in gips, atela, etc), se poate da tratament antidureros fara probleme.

Aceeasi situatie este in cazul ulcerului. In ulcer unele alimente dau durere, pentru ca irita mucoasa sotmacului carte este lezata. Daca se iau medicamente antidureroase, pacientul nu mai are durere, iar alimentele respective daunatoare sunt inghitite, si pot agrava ulcerul si intarzia vindecarea.

Ce faci atunci cand te doare ceva?

Daca aveti modificari de genul celor descrise in articolul pe care tocmai l-ati citit, cel mai profitabil ca timp si bani, este sa mergeti la un specialist gastroenterolog pentru o evaluare corecta a situatiei, si , retineti, am vazut situatii in care amanarea lamurii unei situatii medicale poate duce la imposibilitatea revenirii la normal a starii de sanatate.

Inapoi la prima pagina

 

Autor: Dr Ditoiu Alecse Valerian

Absolvent al Facultatii de Medicina Generala a Universitatii de Medicina si Farmacie “Gr T Popa” Iasi cu "magna cum laude", sef de promotie (media generala 10) . De-a lungul anilor am fost medic stagiar la spitalele Cantacuzino, Colentina, medic medicina generala la dispensarul rural Dorobantu Jud Calarasi medic rezident in specialitatea expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca la Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca Bucuresti, medic cercetator stiintific in specialitatea medicina interna la Institutul National de Medicina Sportiva Bucuresti , medic rezident prin concurs la spitalele Cantacuzino, Carol Davila, Colentina si Fundeni din Bucuresti. In prezent sunt medic primar boli interne, gastroenterologie si hepatologie , specializare in endoscopie digestiva superioara colonoscopie la Institutul clinic Fundeni si secretar General al Asociatiei Romane pentru Studiul Ficatului (asociatia profesionala a medicilor hepatologi din Romania). In peste 30 de ani de practica medicala am efectuat cca 100. 00 de consultatii medicale , 40.000 endoscopii digestive superioare , 10.000 de colonoscopii si peste 1000 de biopsii hepatice