Diagnosticul bolilor

| 5 Comentarii

Dr Alecse Valerian Ditoiu, Spitalul Fundeni

Cum se pune un diagnostic?

De sute de ani, diagnosticul medical se poate pune pe baza urmatoarelor date

ANAMNEZA = discutia cu bolnavul.

Initial, bolnavul relateaza singur elementele care l-au facut sa se adreseze medicului, apoi medicul intreaba bolnavul referitor la acestea – sau alte elemente nesesizate de bolnav, sau considerate de acesta fara importanta-.
Chestionarea bolnavului de catre medic (“anamneza activa”) este extrem de importanta, o anamneza corecta putand sa sugereze diagnosticul in 50% din cazuri.

De exemplu daca bolnavul vine la medic si spune “am diaree”, spunand ca nu mai are nici o alta suparare, medicul nu poate preciza imediat cauza, deseori pacientul fiind surprins ca medicul nu pune imediat diagnosticul si nu-i prescrie tratamentul pe loc. Acest lucru nueste posibil ,deoarece ACELASI SIMPTOM (diaree, durere, astenie, scadere in greutate, greata, balonare, constipatie, scadere in greutate, febra, dificultati la inghitire, palpitatii, etc) POATE FI DAT DE SUTE DE CAUZE.

 

Daca medicul face o anamneza activa corecta, poate afla cand a inceputdiareea, cate scaune sunt, care este aspectul scaunului, ce alte simptome insotesc diareea (durere, greata, sete, oboseala, febra,gaze, borborigme abdominale, etc), daca altcineva din anturaj are aceste simptome, ce alimente a consumat pacientulcand apare diareea (ziua, noaptea, dupa masa, fara legatura cu alimentatia , etc), ce medicamente a luat anterior diareei (exista si diaree de cauza medicamentoasa), etc, etc. In felul acesta , doar pe baza anamnezei active profundate, medicul paote suspiciona cauza diareei sau poate reduce numarul de cauze posibile de la cateva sute la cateva zeci sau chiar la o singura cauza.

 

EXAMENUL CLINIC OBIECTIV
Cuprinde mai multe elemente:

 

INSPECTIA= examinarea vizuala a bolnavului; prin inspectie se pot evidentia:

 

  • diferente de culoare sau aparitia unor elemente patologice (vase de sange vizibile, cu anuite caracteristici, icter, etc)
  • bombari ale unor zone
  • retractii ale unor zone
  • deformari asimetrice sau simetrice
  • pulsatii la nivelul unor regiuni

 

PALPAREA= examinarea organismului bolnavului cu ajutorul mainilor prin pipaire superficiala sau profunda; prin palpare se pot evidentia:

 

  • modificari ale pulsului
  • formatiuni subcutanate(sub piele)
  • formatiuni (“tumori”) localizate in organe care pot fi palpate -ficat, splina, stomac, colon, etc-
  • marirea unui organ (ficat, rinichi, splina, uter,inima, etc)
  • modificarea pozitiei unui organ (de exemplu rinichi cazut, ficat situat mai jos decat normal, etc)
  • hernii, eventratii
  • durere in zona sub care se afla anumite organe
  • zona varfului inimii modificata/normala
  • vibratii date de sufluri la nivelul inimii sau unoir vase mari de sange
  • lichid in abdomen (burta)

 

PERCUTIA = examinarea sonoritatii unor zone (torace, abdomen) prin lovire dupa interpunerea degetelor medicului examinator;pPrin percutie se pot evidentia in special:

 

  • marirea inimii
  • lichid in pleura (pielita care acoera plamanii) sau ingrosarea pleurei
  • lichid in abdomen
  • marimea ficatului, splinei, rinichilor.
  • cantitatea de gaze din abdomen

 

ASCULTATIA = ascultarea (cu urechea libera sau stetoscopul) a anumitor zgomote produse la nivelul unor organe; prin ascultatie se pot aprecia urmatoarele modificari:

 

  • ritmicitatea sau modificarile de ritm ale zgomotelor inimii
  • sufluri aparute la nivelul inimii sau unor artere
  • modificarea zgomotelor la nivelul palmanilor
  • sufluri aparute in zona unor tumori
  • zgomotele intestinului (care sunt absente in pareze, peritonite, si accentuate in unele ocluzii intestinale)

 

Date paraclinice = informatii despre o boala obtinute prin

  • Analize de laborator
  • Biopsie si examinare la microscop
  • Ecografie
  • Endoscopie
  • Examene radiologice
  • Electrocardiograma
  • CT, RMN, etc.

Datorita multiplelor date care pot fi adunate de medic prin examinare si discutia cu pacientul, acestea suntindispensabile pentru un diagnostic.
Nu se pot compara datele pe care le are un medic dupa ce a examinat complet bolnavul, fata de cele luate printr-o discutie telefonica sau pe net!!Riscul unui medic de a gresi este mai mare daca are la dispozitie doar analizele de laborator si alte explorari , dar nu a examinat pacientul!!Greseala este mult mai rara, daca are la dispozitie doar elementele obtinute prin examinarea bolnavului fara nici o alta explorare.
De aceea, medicii evita in general sa puna un diagnostic sau sa prescrie tratament unui pacient pe care nu l-a examinat, doar pe baza discutiei cu el sau a analizelor de laborator.

Care este sansa de a pune un diagnostic corect ?

Sansa unui medic de a pune un diagnostic corect este cu atat mai mare cu cat are la dispozitie mai multe metode si date pentru diagnostic si… mai mult timp pentru a judeca cazul respectiv.

Daca medicul ar folosi doar o metoda de diagnostic sansa de diagnostic exact ar fi:

  • Doar  prin anamneza pasiva (povestirea simptomelor de catre bolnav, fara interventia medicului, tipul de consult medical cerut pe internet) = sansa de diagnostic corect este de 10%
  • Doar prin anamneza activa (date obtinute de medic prin chestionarea bolnavului= sansa de diagnostic corect este de 40%
  • Doar prin examen medical obiectiv (examinarea bolnavului) = sansa de diagnostic corect este de 15%
  • Doar prinexplorari paraclinice = analize (altele decat biopsia si endoscopia) = sansa de diagnostic corect este de 20%
  • Doar prin endoscopie sau biopsie = sansa de diagnostic corect este de 85-90%
  • Prin sumarea tuturor procedeelor mentionate  = sansa de diagnostic corect este de 90-95%

Se poate deduce ca

– simpla relatare a simptomelor de catre bolnav pe net, are o sansa de diagnostic sigur de 10%,
– simpla enumerare a analizelor sau altor explorari da o sansa de diagnostic de doar 20%.
– biopsia permite cel mai corect diagnostic
– in 5-10% din cazuri, diagnosticul nu se poate pune indiferent de metoda de diagnostic folosita

Medicii considera ca discutia directa cu bolnavul si examinarea lui sunt importante pentru diagnostic, pentru ca doar prin aceste doua metode, sansa de diagnostic corect este de 55%, in conditii de consum redus de timp, bani si fara chinuirea pacientului.

Aceasta in conditiile in care pacientul poate da relatii corecte despre simptomele lui, lucru mai rar intalnit la noi in practica medicala.

Daca aveti dureri abdominale sau alte probleme de gastroenterologie, puteti solicita o programare la consultatie  completand formularul de mai jos

Calendar is loading...

Preturile serviciilor medicale prestate in clinica privata sunt postate aici

Autor: Dr Ditoiu Alecse Valerian

Absolvent al Facultatii de Medicina Generala a Universitatii de Medicina si Farmacie “Gr T Popa” Iasi cu "magna cum laude", sef de promotie (media generala 10) . De-a lungul anilor am fost medic stagiar la spitalele Cantacuzino, Colentina, medic medicina generala la dispensarul rural Dorobantu Jud Calarasi medic rezident in specialitatea expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca la Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca Bucuresti, medic cercetator stiintific in specialitatea medicina interna la Institutul National de Medicina Sportiva Bucuresti , medic rezident prin concurs la spitalele Cantacuzino, Carol Davila, Colentina si Fundeni din Bucuresti. In prezent sunt medic primar boli interne, gastroenterologie si hepatologie , specializare in endoscopie digestiva superioara colonoscopie la Institutul clinic Fundeni si secretar General al Asociatiei Romane pentru Studiul Ficatului (asociatia profesionala a medicilor hepatologi din Romania). In peste 30 de ani de practica medicala am efectuat cca 100. 00 de consultatii medicale , 40.000 endoscopii digestive superioare , 10.000 de colonoscopii si peste 1000 de biopsii hepatice

5 Comentarii

  1. buna ziua de cateva zile ma doare capul,ceafa,transpir noaptea si ma simt foarte obosita dimineata de exemplu nici nu ma pot trezi imi este tot timpul somn si aseara a fost din ce in ce mai rau ma doare capul foarte agresiv simt tot timpul cald nu ma simt bine deloc.sunt foarte moale.ma doare si spatele….banuiam ca ar fi de la mestruazie ca mia venit ieri dar sunt de vreao saptamana de cand ma simt asa si nu stiu ce sa fac sa ma duc la doctorul de familie.sau sa nu astept pana luni sa ma duc la urgenze.sunt o fata de 26 ani care nu am avut pana acum nici o problema de sanatate doar ca luna trecuta ma durea talpa la picior si degetul mic si chiar mi se si umfla si am luat medrol si mia trecut.multumesc mult astept mesajul dumneavoastra

  2. Buna seara,
    Va rog frumos sa-mi interpretati si mie rezultatul RMN-ului,
    Am atasat rezultatul si Concluziile:

    Examenul IRM inainte si dupa administrarea de substanta paramagnetina la nivelul peretelui toracic, coroborat si cu examen CT evidentiaza:
    -imagini micronodulare,nodulare si liniare, hiperdense,delimitand si doua trei inagini cavitare(dimensiuni de 1-1.5cm diametrul) situate aplical in stanga si periferic, unele subpleural la nivelul segmentelor posterioare LI bilatreral(dreapta~stanga).
    -reactie lichidiana pleurala in cantitate mica la baza si periferia hemitoracelui drept cu atelectazii lamerale, limitate la nivelul segmentelor postero-bazal LID.
    -colectie de aproximativ 1.8/5.8 cm in plan axial, cu gadolinofie periferica, dezvoltata la nivelul peretelui postero-lateral toracic,in 1/2 inferioara hemitorace drept cu disociereafibrelor musculare intercostale si cu aparenta la m.latisimus dorsi de partea dreapta.
    -cateva imagini limfoganglionare infracentimetrice(maxim7-8mm) axial bilateral(dreapta~stanga) si paratraheral in drepta.nu se evidentiaza adenopatii cu caracter patologic axiale, mediastinale sau subdiafragmatice.
    -ficat,splina,glande suprarenale cu aspect si dimensiuni in limite normale pe sectiunile executate.
    -nu se evidentiaza modificari de structura osoasa la nivelul segmentelor osoase din regiunile examinate.
    -hernie gastrica transhiatala de aproximativ 3 cm in diametru.
    Concluzii:
    Colectie perete postero-lateral hemitorace drept ib 1/2 inferioara.
    Pleurezie in cantitate mica postero-bazal in dreapta cu atelectazii lamelare la nivelulsegmentului postero-bazal LID.
    Leziuni pleuro-pulmonar cu aspect sechelar(asociind in doua mici imagini cavitare) apical in stanga.
    Hernie gastrica transhiatala.

    O seara buna.

  3. buna ziua,
    pe fratele meu -55 ani il suspectez de o boala de inima, dar tensiunea , si ekg au iesit bine o data a fost la analize .totusi , ieri pe caldura si oboseala a avut greata si stare proasta generala. tatal nostru a facut avc la 57 ani , si mama infarct .. va rog, cum descoperim daca are inima sau vasele bolnave- o analiza mai exacta?
    multumesc mult

Lasă un răspuns la Dr AV Diţoiu -Spital Fundeni Anulează răspunsul

Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *.