Depresia

Depresia este o stare psihica caracterizata in principal prin scaderea „chefului de viata”, asociata cu aversiune pentru orice activitate.

Care sunt simptomele depresiei?

Persoana cu depresie are urmatoarele simptome:

  • Stare persistenta de anxietate, insatisfactie, pesimism
  • Sentimentul de vinovatie
  • Probleme de concentrare, de rememorare a detalilor si de luare a deciziilor (evita sa ia decizii)
  • Oboseala, lipsa de energie, stare de epuizare, slabiciune fizica si psihica
  • Iritabilitate sau areactivitate la diferiti stimuli
  • Insomnie, trezire matinala sau somnolenta excesiva
  • Foame permanenta sau lipsa poftei de mancare cu scadere in greutate
  • Scaderea interesului fata de activitati care inainte ii faceau placere (vizite, cumparaturi, sport, sex, activitati sociale)
  • Sentimentul de inutilitate sau lipsa de valoare a persoanei proprii
  • Ganduri de sinucidere (in cazuri severe, idei repetate de moarte
  • Tendinta la izolare de prieteni si familie
  • Probleme de sanatate persistente, daca simptomele nu se datoreaza unei boli sau unui medicament/drog/alcool, etc. Cele mai frecvente simptome care pot simula o boala organica, sunt:
    • Durere de cap (cefalee/ migrena) cronice, permanente
    • Dureri de spate, fare legatura cu efortul, schimbarile climatice, etc
    • Dureri musculare si articulare generalizate, neexplicabile prin existenta unei boli
    • Dureri prelungite in piepr, in zona inimii, la persoane tinere/relativ tinere, fara relatie cu efortul, stresul, fara o boala de inima cunoscuta
    • Simptome digestive – greata la orice, diaree, constipatie, dureri abdominale in diferite zone, variabile in timp (se muta din o parte in alta)
    • Ameteli, uneori cu tulburari de echilibru

Se considera ca cine are cel putin cinci dintre grupele de simptome mentionate, are sanse mari sa aiba depresie.

Manifestarile depresive pot diferi la barbat fata de femeie. Daca barbatii cu depresie au iritabilitate, probleme cu somnul, slabiciune fizica, si lipsa interesului pentru activitatile care inainte le faceau placere, femeile depresive au predominent sentimente de autoinvinovatire si apetit crescut pentru dulciuri (ciocolata). Se spune ca cca 25% dintre femei si 10% dintre barbati fac cel putin un episod de depresie pe parcursul vietii, in majoritatea cazurilor exitand riscul reaparitiei si altor episoade.

Cine are risc sa faca depresie?

Sunt predispuse la a face depresie persoanele care au:
  • episoade depresive anterior
  • tulburare depresiva in familie la frati/surori sau parinti
  • femeile
  • varsta mai mica de de 40 ani
  • perioada de dupa nastere
  • existenta altor boli -Parkinson, diabet, cardiopatie ischemica, cancer
  • unele medicamente – diureticele tiazidice, digitala, metildopa, cicloserina, hormoni = anticonceptionale orale sau steroizi anabolizanti, antiinflamatoare nesteroidiene
  • persoane singure sau fara sustinere din partea familiei
  • existenta unor evenimente stresante sau mediu familial/social/profesional stresant
  • consumul de substante psihoactive

Cum evolueaza un episod de depresie?

De obicei, dupa o perioada variabila de zile sau saptamani, cu tratament sau fara si cu suportul celor din jur, majoritatea cazurilor revin la activitatea obisnuita, dar unele simptome pot persista.

3 Replies to “Depresia”

  1. Buna seara domnule doctor!
    Am sa trec direct la subiect: sunt diagnosticata cu tulburare anxioasa depresiva in remisie. Am facut tratament aproximativ 1 an cu Coaxil, tratamentul l-am terminat la inceputul lunii martie si am intrat pe tratamet cu Persen, de luat un drajeu la nevoie. Trecerea de la Coaxil la Persen a fost acceptata de organism si nu am avut nici un fel de problema. Am insa probleme de cateva saptamani. M-am gandit initial ca sunt meteo-dependenta si ca datorita alergiei la frig si a gripei trec prin stari mai neplacute, am avut rabdare pana ce m-am vindecat de gripa, acuma vremea s-a incalzit asa ca nu mai sufar nici de frig si nici de neplacerile cauzate de alergia la frig. Totusi, starile de „rau” persista si nu mai stiu ce sa fac. Mananc fructe si multe legume, lactate, deloc carne. Nu beau alcool si nici bauturi carbonatate. Fac plimbari cat pot de des si de curand am reinceput exercitiile fizice acasa, sperand ca voi scapa de starile neplacute. Dorm in fiecare noapte 8 ore. Evit starile conflictuale sau negative. Incerc sa imi mentin o stare pozitiva si relaxata. Totusi nu ma simt bine. Am stari de voma, ameteli, ma trezesc cu durere de cap si cu stare de voma si tremor la nivelul mainilor. Imi e foarte greu sa ma pun pe picoare dupa ce m-am trezit, fie ca e la 8 dimineata sau la 10.00. Imi e foame tot timpul, desi mananc suficient. Ma simt extrem de irascibila in special dupa ce ma trezesc si seara cand ajung acasa. Am permanent un sentiment de vinovatie ca nu am ajuns sa fac tot ce am avut in plan. Ma simt lipsita de energie si nu imi vine sa ma apuc de nimic pentru ca ma simt foarte obosita. Munca pe care o am nu este istovitoare sau stresanta, nu ma solicita foarte mult si imi permite un program de somn de 8 ore si nu numai. Munca de birou, de la 12.30 la 18.00, cu toate acestea, cand ajung acasa ma simt franta de oboseala, desi nici drumul dus intors de la birou nu este obositor. Am devenit foarte nervoasa si apatica din aceste cauze. Apetitul sexual e in crestere, contrar starilor pe care le am si parca din ce ma simt mai obosita din aia ma simt mai receptiva din acest punct de vedere. Precizez ca mai sufar si de spondiloza cervicala discurile C4 C5. Am citit ce ati scris despre depresie si am indraznit sa va scriu. Credeti-ma din suflet ca m-am saturat de umblat la medici si spitale, de aceea am indraznit sa va scriu. Nu as vrea sa reiau tratamntul cu Coaxil sau alt medicament de acel tip. Am inteles ca am o problema si cu nivelul serotoninei. Repet, nu am nici un motiv fizic sau psihic in jur care sa ma faca sa ma simt astfel, dimpotriva, am un trai linistit in comparatie cu cel pe care il aveam inainte de tratament, cei din jur ma sustin, nu traiesc in stres, dar totusi corpul si psihicul meu se comporta de parca as fi intr-un permananet razboi. Am facut si terapie psihologica. Deja am trecut prin toate etapele si nu vreau sa o iau de la capat. Intrebarea mea este: Ce e de facut pentru ameliorarea simptomelor pe care le-am descris in conditiile in care nu mai vreau sa merg din nou la medic deoarece doar gandul ca trebuie sa ajung acolo ma face sa ma simt ingrozitor? Am ales sa va scriu avand in vedere ca diagnosticul pe care il am face parte din ceea ce ati descris dnv mai sus.
    Multumesc si astept un raspuns de la dnv!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *