Ce medicamente sunt bune pentru..

| 0 Comentarii

Desi poate sa para oarecum ciudat, un medic rareori poate sa spuna ce medicamente sunt bune pentru un anumit bolnav, fara sa stie complet situatia medicala a aceastei persoane.  O regula clasica a medicinii spune ca „nu exista boli, ci bolnavi”, adica – in traducere libera- nu tratezi o boala ci un om, care are multe aspecte particulare, care fac ca o boala sa se manifeste diferit la persoane diferite,

Explicatia acstui lucru oarecum…. ciudat este simpla: boala denumita ciroza, are un anumit tratament, scris in toate cartile si care poate fi gasit si pe internet.

Ce medicamente sunt bune pentru ciroza?

Aceasta intrebare imi este puse zilnic pe net de oameni a caror situatie medicala nu o cunosc, si care nu pot primi de la mine un raspuns care sa ii ajute in ingrijirea bolii lor, ci care doar ii poate informa.

Redau mai jos date despre tratamentul cirozei hepatice.

Tratamentul anti-fibrotic

Fibroza hepatică  avansată se asociază cu formarea de noduli in ficat, necancerosi, care determina modificări ale structurii ficatului care duc la apariţia şi evolutia hipertensiunii portale şi complicaţiilor acesteia , de aceea trebuie tratata

Tratamentul anti-fibrotic se poate face prin:

  1. Tratamentului cauzal al bolii hepatice – alcool, virusuri, steatoza, depunede de fier sau cupru in ficat, etc
  2. Tratament care opreste mecanismele distrugerii celulare hepatice
  3. Tratament anti-inflamator – in orice agresiune asupra ficatului exista si inflamatie, care se poate vedea dupa biopsie, analize, etc
  4. Alte medicamente

Profilaxia şi tratamentul  complicaţiilor cirozei hepatice:

  • marirea varicelor esofagiene cu risc de hemoragie variceala – propranolol, nadolol
  • encefalopatia hepatică – normix, lactuloza
  • ascita – spironolactona, diurex, furosemid, 
  • peritonita bacteriană spontană – antibiotice
  • sindromul hepato-renal

Problema apare acum:

  • un bolnav cu ciroza trebuie sa ia toate medicamentele de mai sus?
  • in ce doze trebuiesc luate medicamentele?
  • pe ce durata de timp trebuie luat tratamentul?
  • medicamentele se iau in aceeasi doza permanent sau trebuie modificata doza unora dintre ele?

De exemplu, un medic poate aprecia dupa consult ca un  bolnav cu ciroza poate avea nevoie de diurex, sa zicem cate patru tablete/zi. Daca pacientul ia aceasta doza, prescrisa in mod corect, dupa cateva zile poate scadea accelerat in greutate prin eliminarea ascitei, dar poate sa nu scada deloc, ba chiar sa acumuleze si mai multa ascita.  Este diurexul contraindicat sau indicat in ciroza?

Urmarirea pacientului de catre medicul care il stie , poate permite atunci cand este nevoie modificarea in plus sau in minus a dozelor, sau adaugarea altui medicament, iar acest lucru – peste tot in lume – nu se poate aprecia decat urmarind direct pacientul.

Propranololul, este un alt medicament folosit obisnuit in ciroza, care are rolul sa opreasca cresterea varicelor esofagiene si sa scada astfel riscul ruperii lor. Deci pare un medicament bun. Dar el – printre altele- poate sa scada tensiunea arteriala, iar scaderea tensiunii arteriale, poate scadea presiunea de filtrare a rinichilor, iar prin scaderea filtrarii urinii, se acumuleaza apa, ascita.

Pe de alta parte, propranololul scade reactia organismului la modificarile glicemiei, iar pacientul cu ciroza poate avea modificari ale glicemiei. Glucoza creste in sange dupa ce mananci, si se stocheaza in mod obisnuit in ficat, de unde se elibereaza la nevoie, regland astfel glicemia; un pacient cu ciroza nu stocheaza glucoza in ficat, deci aceasta ramane crescuta in sange dupa masa, iar atunci cand glicemia scade, nu exista rezerve in ficat pentru cresterea ei. De aceea un pacient cu ciroza care ia propranolol poate face modificari mari ale glicemiei.

Deci, pacientul  cu ciroza trebuie sa ia propranolol ca sa nu-i crape varicele esofagiene, sau nu ia ca sa nu-i scada tensiunea arteriala si astfel sa nu mai urineze, sau sa nu aiba risc de intrare in coma datorita modifciarilor glicemiei? Propranololul este um medicament bun in ciroza sua este contraindicat?

Situatia este identica si in privinta regimului alimentar in ciroza (am luat acest exemplu deoarece am mii de bolnavi cu ciroza in urmarire, si ma lovesc des de situatia urmaririi lor).

Bolnavul cu ciroza are proteinele scazute, deoarece ficatul nu le fabrica, iar scaderea proteinelor face sa se acumuleze lichid de ascita; deci, in mod logic, el ar trebui sa manance proteine, in special carne, pentru a-i creste proteinele din sange, si astfel sa nu mai faca ascita; dar, reziduurile din proteine nu pot fi procesate de ficatul bolnav si pot intoxica pacientul care poate intra in coma. Si atunci, va intrebati, ce face pacientul cu ciroza, mananca carnea de care are nevoie ca sa nu faca ascita, sau nu o mananca deoarece are riscul de a intra in coma?

Aceeasi situatie este si in cazul consumului de sare la pacientul cu ciroza; consumul de sare (prin sodiul pe care il contine sarea) creste riscul de acumulare de lichid de acita, deci teoretic, bolnavul cu ciroza nu ar trebui sa manance sarat.  Pe de alte parte, bolnavii cu ciroza avansata au ca si caracteristica importanta de gravitate scaderea sodiului din sange, si cu cat sodiul este mai scazut, HipoNacu atat exista un risc mai mare de deces. Deci, bolnavul cu ciroza trebuie sa manance sarat, ca sa nu existe riscul de deces prin hiponatremie (scaderea sodioului in sange), sau nu trebuie sa manace sarat ca sa nu faca ascita, si complicatii legate de ascita?

Acest raspuns il poate da doar medicul care urmareste pacientul, regimul acestuia fiind diferit, in diferite  momente ale evolutiei bolii. Am avut pacienti care au plecat de la consultatie cu un anumit regim alimentar, nu au mai venit la control, si au mers prost, desi au urmat strict regimul, iar explicatia este urmatoarea: ei aveau nevoie de un anumit regim cand i-am consultat, si de alt regim peste .. o luna.

De aceea este necesara supravegherea medicala, si de aceeaun medic corect nu poate prescrie un tratament fara sa stie complet  si sa urmareasca  pacientul in timpul tratamentului.

Inapoi la prima pagina

 

 

 

Autor: Dr Ditoiu Alecse Valerian

Absolvent al Facultatii de Medicina Generala a Universitatii de Medicina si Farmacie “Gr T Popa” Iasi cu "magna cum laude", sef de promotie (media generala 10) . De-a lungul anilor am fost medic stagiar la spitalele Cantacuzino, Colentina, medic medicina generala la dispensarul rural Dorobantu Jud Calarasi medic rezident in specialitatea expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca la Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca Bucuresti, medic cercetator stiintific in specialitatea medicina interna la Institutul National de Medicina Sportiva Bucuresti , medic rezident prin concurs la spitalele Cantacuzino, Carol Davila, Colentina si Fundeni din Bucuresti. In prezent sunt medic primar boli interne, gastroenterologie si hepatologie , specializare in endoscopie digestiva superioara colonoscopie la Institutul clinic Fundeni si secretar General al Asociatiei Romane pentru Studiul Ficatului (asociatia profesionala a medicilor hepatologi din Romania). In peste 30 de ani de practica medicala am efectuat cca 100. 00 de consultatii medicale , 40.000 endoscopii digestive superioare , 10.000 de colonoscopii si peste 1000 de biopsii hepatice

Lasă un răspuns

Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *.