Despre stres si terapia anti – stres

| 0 Comentarii

Stress and Anti-Stress treatment (therapy) – engl

In ultima perioada se bate tot mai multa moneda pe terapia antistres. Stresul este un element important al vietii noastre, atat de important incat in SUA exista American Institute of Stress

Pentru a aborda credibil terapia antistres, cred ca trebuiesc fixate urmatoarele jaloane:

  • Trebuie in primul rand definit stresul
  • Trebuiesc definite situatiile generatoare de stres, apentru a putea fi luata in discutie constientizarea si inlaturarea sau modularea lor
  • Trebuiesc definite manifestarile organismului in situatii de stres, pentru a le recunoaste si trata

Desi poate parea ciudat, nu numai situatiile neeplacute sunt generatoare de stres, ci si cele placute.

Se considera ca exista mai multe tipuri de stres (grupe de factori generatori de stres):

Stres fizic –efortul fizic excesiv, munca excesiva, sarcina, etc

  • Stres chimic – poluarea mediului sau locuintei, expunere la diferite chimicale (pesticide, solventi, conservanti, medicamente), alcoolul, cafeina, nicotina, etc
  • Stres nutritional – deficite de vitamine si minerale, consum excesiv sau insuficient de proteine, glucide, grasimi, lichide, alergii alimentare
  • Stres traumatic – interventii chirurgicale, accidente, arsuri, infectii, temperaturi extreme (frig sau caldura excesiva), modificari extreme ale umiditatii atmosferice, etc
  • Stres mental, emotional sau psiho-spiritual, generate de
  • situatii neobişnuite , suprinzatoare
  • probleme financiare (pierderi sau castiguri fianaciare)
  • probleme familiale (nasterea unui copil, decesul unei rude, casatoria, divortul, schimbarea locuintei sau ariei geografice)
  • probleme profesionale (angajarea la un nou loc de munca, schimbarea locului de munca, concedierea/ somajul, pensionarea, schimbarea profilului activitatii profesionale, examene, teste profesionale)
  • suprasolicitare sau sub-solicitare profesionala sau familiala, atribuirea de sarcini peste sau sub nivelul de calificare/compententa, atribuirea de sarcini care nu pot fi indeplinite datorita lipsei suportului tehnic sau lipsei de timp, munca in salturi in criza de timp
  • stari conflictuale familiale, profesionale sau sociale
  • izolare sau supra-expunere la locul de munca, in familie sau societate
  • lipsa conditiilor de desfasurare a activitatii profesionale sau familiale

Exista si cauze interne de stres, aparent fara relatie cu factorii de mediu, si foarte greu de combatut, indiferent de metoda folosita:

  • Pesimis excesiv
  • Atitudinea fata de propria persoana (infatuare, lipsa de autoapreciere, supraevaluare sau minimalizarea propriei valori)
  • Lipsa de abilitate in a accepta schimbarile
  • Dificultati in acceptarea incertitudinii profesionale sociale sau familiale
  • Tendinta la perfesionism excesiv
  • Negativism
  • Asteptari nerealiste de la profesie, familie sau viata

In conditiile in care orice individ stresat, are un motiv clar, este evident ca cea mai normala terapie antistrees consta in identificarea si rezolvarea situatiei stresante (in genul celor mentionate anterior). Aceasta este cea mai normala cale.

Din nefericire, deseori acest tip de rezolvare este frecventa imposibila (nu-ti poti omora seful, nu poti impiedica pensionarea, nu poti rezolva poluarea mediului etc).

In aceste situatii, se apeleaza la asa-zisa terapei antistres, cele mai citate metode fiind:

  • Schimbarea atitudinii fata de propria valoare si persoana
  • Schimbarea locului de munca
  • Medierea conflictelor familiale sau profesiosnale
  • Iesirea cat se poate de frecventa din mediul stresant (plecarea din localitate in weekend, plecarea de la birou in delegatii)
  • Schimbarea pentru o perioada a profilului activitatii stresante
  • Lectura
  • Frecventare de spectacole de teatru, film, concerte
  • Ordonarea modului de alimentatie
  • Muzica elaxanta (MELOTERAPIA)
  • Practicarea plimbarilor in aer liber, parcuri
  • Practicarea unui sport
  • Practicarea pescuitului sportiv
  • Cresterea unui animal de casa
  • Practicarea muncii fizice (daca profilul de baza al activitatii profesionale nu o constiuie tocmai munca fizica)
  • Ameliorarea conditiilor de lucru (reorganizarea biroului sau a modului de desfasurare a activitatii)
  • Ameliorarea conditiilor din familie (redistribuirea sarcinilor famailiale)
  • Consiliere psihologica
  • Masaj de relaxare
  • Acupunctura
  • Meditatie de relaxare
  • Tratament balnear

Autor: Dr Ditoiu Alecse Valerian

Absolvent al Facultatii de Medicina Generala a Universitatii de Medicina si Farmacie “Gr T Popa” Iasi cu "magna cum laude", sef de promotie (media generala 10) . De-a lungul anilor am fost medic stagiar la spitalele Cantacuzino, Colentina, medic medicina generala la dispensarul rural Dorobantu Jud Calarasi medic rezident in specialitatea expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca la Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca Bucuresti, medic cercetator stiintific in specialitatea medicina interna la Institutul National de Medicina Sportiva Bucuresti , medic rezident prin concurs la spitalele Cantacuzino, Carol Davila, Colentina si Fundeni din Bucuresti. In prezent sunt medic primar boli interne, gastroenterologie si hepatologie , specializare in endoscopie digestiva superioara colonoscopie la Institutul clinic Fundeni si secretar General al Asociatiei Romane pentru Studiul Ficatului (asociatia profesionala a medicilor hepatologi din Romania). In peste 30 de ani de practica medicala am efectuat cca 100. 00 de consultatii medicale , 40.000 endoscopii digestive superioare , 10.000 de colonoscopii si peste 1000 de biopsii hepatice

0 Comentarii

  1. Buna ziua,
    Ma numesc Roxana am 31 de ani si sufar de sindrom anxios care a fost tratat timp de 6 luni cu Seroxat in anul 2006.Stacurile de panica nu au disparut complet ele fiind prezente cateodata de 2 ori pe luna in special inaintea menstruatiei.Aceste atacuri se manifesta cu tahicardie pana la 140 de batai pe minut si ceea ce ma ingrijoreaza e cresterea tensiunii arteriale pana la 14 cea sistolica si 12 cea diastolica asta intamplandu se numai in timpul atacului.Am fost la cardiologie am purtat monitor Holter , testele venind inapoi normale……….singurele „probleme” fiind doar o scadere a feritinei paana la 11 si un Ekg aratand o tahicardie sinusala in criza.Intrebarea mea este :pot aceste atacuri de panica sa creasca tesiunea atat cea sistolica cat si cea diastolica?Inafara atacurilor tesiunea si pulsul sunt in limite normale.Va multumesc anticipat, Roxana

Lasă un răspuns

Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *.