Sfatul medicului gastroenterolog: consumul de oua la individul sanatos si in regimuri alimentare

| 1 Comentariu

Oul este frecvent folosit in bucataria romaneasca, consumat ca atare sub diferite forme (prajit, fiert, la capac, ochiuri, crud) sau in diferite preparate. In mod obisnuit o persoana sanatoasa poate consuma un ou la doua zile.

Desi este un aliment considerat „complet”

deoarece conţine toţi cei 8 aminoacizi esenţiali (care nu pot fi sintetizati de organism si trebuiesc adusi prin alimentatie) 13 vitamine , minerale şi proteine de calitate crescuta, nu este totdeauna tolerat de organism, si in diferite boli se impune anumite restrictii in consumarea lui. Se recomada asocierea oualelor cu legume bogate în vitamina C, deoarece oul conţine fier, a cărui absorbţie este înlesnită de prezenţa acestei vitamine.

Alte substante continute in ou sunt:

  • Fier
  • Fosfor
  • Seleniu
  • Vitaminele A, D, E ,K, B6, B12
  • Acid folic
  • Colesterol

Ouale fierte tari sau prajite sunt mai greu de digerat, iar daca este asociat cu alte grasimi (branza grasa, cascaval, lapte gras) poate fi si mai greu de digerat.

Exista unele boli care se pot transmite prin consum de oua, in special salmonelozele (boli infectioase transmise mai ales prin consum de oua de rata sau gasca).

Desi au o cantitate relativ mare de colesterol, se considera ca consumul de oua nu creste riscul de boli de inima.

Se considera ca aceste alimente consumate in mod rational, scad riscul de cataracta si degenerescenta maculara retiniana (care poate duce la orbire).

Restrictii in consumul oualelor sunt necesare  in unele boli:

– Bolile de fiere (consumul de oua duce la contractia colecistului uneori durereoasa)

– Boli digestive in perioada durereoasa – restrictie pentru oua fierte tari sau prajite

Alergii alimentare la ou

– Bolnavii cu diabet zaharat

In general sunt mai bine tolerate oaule fierte moi sau ochiuri decat cele fierte tari sau prajite. Ouale prajite sunt mai dietetice daca prajirea se face in ulei de masline decat de floarea soarelui.

Se pare ca ouale sunt utile in cura de slabire, cu conditia sa inlocuiasca o parte din calorii, nu sa fie folosite ca supliment peste caloriile deja existente in dieta.

Alte probleme in consumul de oua:

In cresterea industriala a gainilor se folosesc in mod curent medicamente, hormoni si alte substante chimice, pentru a creste productivitatea, si deseori antibiotice pentru a preveni aparitia unor boli care ar putea distruge carescatoriile.

Aceste substante pot fi remanente in oua, putant creste riscul de cancer de san, prostata sau a rezistentei la antibiotice.

Compozitia unui ou in substante nutritive:

Continut
Ou total
Albus
Glabenus
Calorii (kcal)
71
17
55
Proteine (g)
6.30
3.60
2.70
Glucide(g)
0.85
0.24
0.61
Grasimi saturate (g)
1.6
0
1.6
Acizi omega 3 (mg)
100-200
0
100-200
Colesterol (mg)
210
0
210
Folati (mcg)
26
1.0
25
Vitamina B12 (mcg)
0.36
0.03
0.33
Vitamina A (UI)
245
0
245
Vitamina D (UI)
18.26
0
18.26
Vitamina E (mg)
0.44
0
0.44
Vitamina K (mcg)
0.1
0
0.1
Colina (mg)
215.1
0.42
214.6
Calciu (mg)
24
2.0
22
Fier(mg)
0.49
0.03
0.46
Luteina + Zeaxanthin (mcg)
186
0
186

Autor: Dr Ditoiu Alecse Valerian

Absolvent al Facultatii de Medicina Generala a Universitatii de Medicina si Farmacie “Gr T Popa” Iasi cu „magna cum laude”, sef de promotie (media generala 10) . De-a lungul anilor am fost medic stagiar la spitalele Cantacuzino, Colentina, medic medicina generala la dispensarul rural Dorobantu Jud Calarasi medic rezident in specialitatea expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca la Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca Bucuresti, medic cercetator stiintific in specialitatea medicina interna la Institutul National de Medicina Sportiva Bucuresti , medic rezident prin concurs la spitalele Cantacuzino, Carol Davila, Colentina si Fundeni din Bucuresti. In prezent sunt medic primar boli interne, gastroenterologie si hepatologie , specializare in endoscopie digestiva superioara colonoscopie la Institutul clinic Fundeni si secretar General al Asociatiei Romane pentru Studiul Ficatului (asociatia profesionala a medicilor hepatologi din Romania). In peste 30 de ani de practica medicala am efectuat cca 100. 00 de consultatii medicale , 40.000 endoscopii digestive superioare , 10.000 de colonoscopii si peste 1000 de biopsii hepatice

Un comentariu

  1. 17 + 55= 72…dar voi a-ti scris 71

Lasă un răspuns

Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *.