Hemoragia digestiva si cauzele sale : esofagita, gastrita, ulcer, cancer …

| 3 Comentarii

Dr Alecse Valerian Ditoiu, Spitalul Fundeni

Digestive haemorrhage, engl.

Pierderea de sange din tubul digestiv se poate datora unor ulceratii benigne, cancere, vase de sange anormale – hemangioame- infectii digestive sau tulburari de coagulare, putand sa apara anemia,cel mai corect diagnostic este cel prin endoscopie digestiva superioara sau colonoscopie – detalii in articol

Prin hemoragie digestiva se intelege pierderea de sange dintr-un segment al tubului

digestiv, de la gura pana la anus – esofag, stomac, duoden, intestin subtire, intestin gros. .

In aceasta categorie intra si pierderile de sange din organele anexe (ficat, pancreas) care pot trece in tubul digestiv prin canalul biliar comun respectiv canalele pancreatice, eliminandu-se ulterior prin materiile fecale.

Care pot fi cauzele pierderii de sange din tubul digestiv?

Cele mai frecvente cauze de pierdere de sange din tubul digestiv (hemoragie digestiva) sunt urmatoarele:

  • Pierderi de sange de la nivelul esofagului, pot fi date de:
    • Boli inflamatorii (esofagita)
    • Varice esofagiene rupte (cel mai frecvent in ciroza hepatica)
    • Cancer de esofag – vezi poza
    • Tumori necanceroase esofagiene
    • Hernia hiatala
    • Sindromul Mallory-Weiss – ruperea mucoasei esofagiene in cazul varsaturilor puternice
    • Angiodisplazie esofagiana (retea de vase de sange friabila = ce se poate rupe usor)
      gastric ulcer with an adherent clot
  • Pierderi de sange din stomac in urmatoarele situatii:
    • Gastrita eroziva
    • Ulcer gastric vezi poza
    • Cancer gastric
    • Tumori gastrice necanceroase
    • Ectazia vasculara antrala (GAVE- vezi poza
      Gastric antral vascular ectasia syndrome
    • Angiodisplazie intestinala (retea de vase de sange friabila = ce se poate rupe usor) – vezi poza
  • Intestin subtire
  • Ulcer duodenal
  • Tumori de intestin subtire (sunt foarte rare)
  • Boala inflamatorie intestinala
    gastric angioectasia in a patient with iron deficiency anemia
  • Angiodisplazie intestinala (retea de vase de sange friabila = ce se poate rupe usor)
  • Intestin gros (colon) si rect
    • Hemoroizi
    • Fisura anala – vezi poza
    • Boala inflamatorie colonica
    • Diverticuli – vezi poza
    • Tumori canceroase sau necanceroase de colon
    • Angiodisplazie colonica (retea de vase de sange friabila = ce se poate rupe usor) – vezi poza

Cum se elimina sangele pierdut in tubul digestiv?

Sangele se poate elimina din tubul digestiv :

  • Pe cale bucala (prin varsatura cu sange proaspat, cheaguri, sau sange digerat – aspeColonic diverticular bleeding with a visible vesselct „in zat de cafea
  • Prin materiile fecale – ca sange nedigerat, sau sange digerat = scaun negru si lucios, asa numit melenic
  • Prin materiile fecale fara modificarea scaunului – asa numita sangerare oculta (hemoragie oculta)

Teoretic, hemoragia digestiva este subimpartita in hemoragie digestiva superioara (pierderea de sange este din esofag stomac sau duoden) si hemoragie digestiva inferioara (pierderea de sange este mai jos de duoden).

single cecal angioectasia in a patient with GI bleeding

In hemoragia digestiva superioara sangele poate fi eliminat pe gura sau prin

materiile fecale (care sunt negre), iar in hemoragia digestiva inferioara sangele este eliminat prin materiile fecale (fiind nedigerat, rosu).

Simptomele pierderii de sange din tubul digestiv

Cele mai frecvente simptome datorate pierderii de sange din tubul digestiv sunt:

  • Simptome datorate anemiei (daca sangerarea este importanta) – astenie, ameteli, oboseala la efort, piele palida, uneori chiar lipotimie
  • Simptome datorate bolii digestive – sunt diferite in functie de boala digestiva cauzatoare a anemiei
  • Semne de exteriorizare a sangelui – modificarea culorii materiilor fecale care pot fi negre (cand sangele este digerat), pot prezenta sange nedigerat sau pot fi normale la culoare – cand sangele este in cantitate mica (hemoragii oculte)

Am intalnit frecvent bolnavi care pierdeau sange din tubul digestiv, fara sa remarce nici una dintre modificarile mentioante mai sus, si fara nici un fel de simptom digestiv, ci doar cu simptomele anemiei.

Ce explorari trebuie sa faci cand ai o pierdere de sange din tubul digestiv?

Pentru depistarea sangerarilor esofagiene se pot face urmatoarele explorari:

  • Endoscopie digestiva superioara
  • Explorare radiologica cu bariu
  • Angiografia cu substanta de contrast (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)

Pentru depistarea sangerarilor gastrice se pot face urmatoarele explorari:

  • Endoscopie digestiva superioara
  • Explorare radiologica cu bariu
  • Explorare cu capsula endoscopica
  • Angiografia cu substanta de contrast (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)

Pentru depistarea sangerarilor din intestinul subtire se pot face urmatoarele explorari:

  • Explorarea cu capsula endoscopica
  • Explorare radiologica cu bariu
  • Enteroscopia (endoscopia intestinului subtire)
  • Angiografia cu substanta de contrast (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)
  • Scintigrafia cu hematii marcate (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)

Pentru depistarea sangerarilor colonice se pot face urmatoarele explorari:

  • Colonoscopia endoscopica
  • Colonoscopia virtuala
  • Explorare radiologica cu bariu
  • Explorarea cu ajutorul capsulei endoscopice
  • Angiografia cu substanta de contrast (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)
  • Explorarea cu hematii marcate (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)

In majoritatea cazurilor, diagnostiocul cauzei unei hemoragii digestive se pune prin endoscopie digestiva, daca aceasta metoda nu poate pune diagnosticul se foloseste explorarea cu capsula endoscopica, iar angiografia sau explorarea cu hematii marcate sunt mai rar folosite. Examenul radiologic cu bariu este din ce in ce mai putin folosit astazi.

Cum se poate trata o sangerare de la nivelul tubului digestiv?

Tratamentul sangerarii digestive are prim scop oprirea sangerarii – atunci cand este posibil- si al doilea scop tratarea cauzei (bolii digestive responsabila de sangerare).

Metodele de oprire a sangerarii din tubul digestiv sunt:

  • Medicamentoase –pot fi utile in caz de sangerare din varicele esofagiene, esofagita, ulcer, gastrita, etc.
  • Manevre locale – cum sunt aplicarea de sonde de hemostaza in hemoragia prin ruptura varicelor, ingestia de lichide recin, aplicare de gheata pe abdomen local in zona organului cu sangerare
  • Endoscopice
  • Injectare de substante hemostatice sau sclerozante
  • Aplicare de agrafe, inele sau alte dispozitive pe zona sangeranda
  • Coagularea zonei respective (cu laser, cu infrarosii, cu plasma-argon, cu hipotermie, etc)
  • Angiografice

    • Cu injectare de substante coagulante pe cateter in vasul care iriga zona sangeranda – embolizarea vasului
  • Chirurgicale
    • Sutura zonei sangerande
    • Rezectia leziunii sangerande

In principiu se prefera tratamentul endoscopic (care este mai ieftin, mai putin traumatizant pentru pacient si cu efecte secundare mai mici) sau cel angiografic.

Evident in afara manevrelor de oprire a sangerarii se inceraca stabilizarea hemodinamica a pacientului (administrare de solutii perfuzabile sau sange / masa eritrocitara).

Autor: Dr Ditoiu Alecse Valerian

Absolvent al Facultatii de Medicina Generala a Universitatii de Medicina si Farmacie “Gr T Popa” Iasi cu "magna cum laude", sef de promotie (media generala 10) . De-a lungul anilor am fost medic stagiar la spitalele Cantacuzino, Colentina, medic medicina generala la dispensarul rural Dorobantu Jud Calarasi medic rezident in specialitatea expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca la Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca Bucuresti, medic cercetator stiintific in specialitatea medicina interna la Institutul National de Medicina Sportiva Bucuresti , medic rezident prin concurs la spitalele Cantacuzino, Carol Davila, Colentina si Fundeni din Bucuresti. In prezent sunt medic primar boli interne, gastroenterologie si hepatologie , specializare in endoscopie digestiva superioara colonoscopie la Institutul clinic Fundeni si secretar General al Asociatiei Romane pentru Studiul Ficatului (asociatia profesionala a medicilor hepatologi din Romania). In peste 30 de ani de practica medicala am efectuat cca 100. 00 de consultatii medicale , 40.000 endoscopii digestive superioare , 10.000 de colonoscopii si peste 1000 de biopsii hepatice