Dr Alecse Valerian Ditoiu, gastroenterolog Bucuresti
Digestive haemorrhage, engl.
Pierderea de sange din tubul digestiv se poate datora unor ulceratii benigne, cancere, vase de sange anormale – hemangioame- infectii digestive sau tulburari de coagulare, putand sa apara anemia,cel mai corect diagnostic este cel prin endoscopie digestiva superioara sau colonoscopie – detalii in articol
Prin hemoragie digestiva se intelege pierderea de sange dintr-un segment al tubului
digestiv, de la gura pana la anus – esofag, stomac, duoden, intestin subtire, intestin gros. .
In aceasta categorie intra si pierderile de sange din organele anexe (ficat, pancreas) care pot trece in tubul digestiv prin canalul biliar comun respectiv canalele pancreatice, eliminandu-se ulterior prin materiile fecale.
Care pot fi cauzele pierderii de sange din tubul digestiv?
Cele mai frecvente cauze de pierdere de sange din tubul digestiv (hemoragie digestiva) sunt urmatoarele:
- Pierderi de sange de la nivelul esofagului, pot fi date de:
- Boli inflamatorii (esofagita)
- Varice esofagiene rupte (cel mai frecvent in ciroza hepatica)
- Cancer de esofag – vezi poza
- Tumori necanceroase esofagiene
- Hernia hiatala
- Sindromul Mallory-Weiss – ruperea mucoasei esofagiene in cazul varsaturilor puternice
- Angiodisplazie esofagiana (retea de vase de sange friabila = ce se poate rupe usor)
- Pierderi de sange din stomac in urmatoarele situatii:
- Gastrita eroziva
- Ulcer gastric vezi poza
- Cancer gastric
- Tumori gastrice necanceroase
- Ectazia vasculara antrala (GAVE- vezi poza
- Angiodisplazie intestinala (retea de vase de sange friabila = ce se poate rupe usor) – vezi poza
- Intestin subtire
- Ulcer duodenal
- Tumori de intestin subtire (sunt foarte rare)
- Boala inflamatorie intestinala
- Angiodisplazie intestinala (retea de vase de sange friabila = ce se poate rupe usor)
- Intestin gros (colon) si rect
- Hemoroizi
- Fisura anala – vezi poza
- Boala inflamatorie colonica
- Diverticuli – vezi poza
- Tumori canceroase sau necanceroase de colon
- Angiodisplazie colonica (retea de vase de sange friabila = ce se poate rupe usor) – vezi poza
Cum se elimina sangele pierdut in tubul digestiv?
Sangele se poate elimina din tubul digestiv :
- Pe cale bucala (prin varsatura cu sange proaspat, cheaguri, sau sange digerat – aspect „in zat de cafea„
- Prin materiile fecale – ca sange nedigerat, sau sange digerat = scaun negru si lucios, asa numit melenic
- Prin materiile fecale fara modificarea scaunului – asa numita sangerare oculta (hemoragie oculta)
Teoretic, hemoragia digestiva este subimpartita in hemoragie digestiva superioara (pierderea de sange este din esofag stomac sau duoden) si hemoragie digestiva inferioara (pierderea de sange este mai jos de duoden).
In hemoragia digestiva superioara sangele poate fi eliminat pe gura sau prin
materiile fecale (care sunt negre), iar in hemoragia digestiva inferioara sangele este eliminat prin materiile fecale (fiind nedigerat, rosu).
Simptomele pierderii de sange din tubul digestiv
Cele mai frecvente simptome datorate pierderii de sange din tubul digestiv sunt:
- Simptome datorate anemiei (daca sangerarea este importanta) – astenie, ameteli, oboseala la efort, piele palida, uneori chiar lipotimie
- Simptome datorate bolii digestive – sunt diferite in functie de boala digestiva cauzatoare a anemiei
- Semne de exteriorizare a sangelui – modificarea culorii materiilor fecale care pot fi negre (cand sangele este digerat), pot prezenta sange nedigerat sau pot fi normale la culoare – cand sangele este in cantitate mica (hemoragii oculte)
Am intalnit frecvent bolnavi care pierdeau sange din tubul digestiv, fara sa remarce nici una dintre modificarile mentioante mai sus, si fara nici un fel de simptom digestiv, ci doar cu simptomele anemiei.
Ce explorari trebuie sa faci cand ai o pierdere de sange din tubul digestiv?
Pentru depistarea sangerarilor esofagiene se pot face urmatoarele explorari:
- Endoscopie digestiva superioara
- Explorare radiologica cu bariu
- Angiografia cu substanta de contrast (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)
Pentru depistarea sangerarilor gastrice se pot face urmatoarele explorari:
- Endoscopie digestiva superioara
- Explorare radiologica cu bariu
- Explorare cu capsula endoscopica
- Angiografia cu substanta de contrast (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)
Pentru depistarea sangerarilor din intestinul subtire se pot face urmatoarele explorari:
- Explorarea cu capsula endoscopica
- Explorare radiologica cu bariu
- Enteroscopia (endoscopia intestinului subtire)
- Angiografia cu substanta de contrast (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)
- Scintigrafia cu hematii marcate (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)
Pentru depistarea sangerarilor colonice se pot face urmatoarele explorari:
- Colonoscopia endoscopica
- Colonoscopia virtuala
- Explorare radiologica cu bariu
- Explorarea cu ajutorul capsulei endoscopice
- Angiografia cu substanta de contrast (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)
- Explorarea cu hematii marcate (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)
In majoritatea cazurilor, diagnostiocul cauzei unei hemoragii digestive se pune prin endoscopie digestiva, daca aceasta metoda nu poate pune diagnosticul se foloseste explorarea cu capsula endoscopica, iar angiografia sau explorarea cu hematii marcate sunt mai rar folosite. Examenul radiologic cu bariu este din ce in ce mai putin folosit astazi.
Cum se poate trata o sangerare de la nivelul tubului digestiv?
Tratamentul sangerarii digestive are prim scop oprirea sangerarii – atunci cand este posibil- si al doilea scop tratarea cauzei (bolii digestive responsabila de sangerare).
Metodele de oprire a sangerarii din tubul digestiv sunt:
- Medicamentoase –pot fi utile in caz de sangerare din varicele esofagiene, esofagita, ulcer, gastrita, etc.
- Manevre locale – cum sunt aplicarea de sonde de hemostaza in hemoragia prin ruptura varicelor, ingestia de lichide recin, aplicare de gheata pe abdomen local in zona organului cu sangerare
- Endoscopice
- Injectare de substante hemostatice sau sclerozante
- Aplicare de agrafe, inele sau alte dispozitive pe zona sangeranda
- Coagularea zonei respective (cu laser, cu infrarosii, cu plasma-argon, cu hipotermie, etc)
- Angiografice
- Cu injectare de substante coagulante pe cateter in vasul care iriga zona sangeranda – embolizarea vasului
- Cu injectare de substante coagulante pe cateter in vasul care iriga zona sangeranda – embolizarea vasului
- Chirurgicale
- Sutura zonei sangerande
- Rezectia leziunii sangerande
In principiu se prefera tratamentul endoscopic (care este mai ieftin, mai putin traumatizant pentru pacient si cu efecte secundare mai mici) sau cel angiografic.
Evident in afara manevrelor de oprire a sangerarii se inceraca stabilizarea hemodinamica a pacientului (administrare de solutii perfuzabile sau sange / masa eritrocitara).
Despre mine
Sunt Dr Ditoiu M Alecse Valerian, medic primar boli interne, gastroenterologie, hepatologie si endoscopie digestiva, sunt doctor in medicina.
Dupa terminarea facultatii cu summa cum laude, primul pe tara cu medica generala zece (sef de promotie), am facut
- 3 ani de stagiatura in Bucuresti,
- 3 ani la tara la dispensar
- apoi am intrat prin concursuri succesive la Centrala Industriei Medicamentelor si Preparatelor Cosmetice, Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca, Institutul national de Medicina Sportiva, Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti si Institutul clinic Fundeni Bucuresti.
La Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti si Institutul clinic Fundeni Bucuresti am luctat cca 30 de ani, adica pana in iunie 2019.
In cel mai mare spital din Romania, Spitalul Fundeni am ingrijit tot ce se poate, cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale.
La Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti timp de 30 de ani am pregatit pentru profesia medicala mii de studenti la medicina (unii au ajuns acum profesori, sefi de sectie sau directori de spital), medicii rezidenti si specialisti.
Unde lucrez acum?
In prezent imi folosesc aceasta vasta experienta medicala avand un cabinet de consultatii gastroenterologie si hepatologie in Clinica Sante din Bucuresti.
Ce bolnavi vin la consultatii?
Cam 90% dintre bolnavii pe care ii vad la cabinet nu au fost niciodata la mine la spital, iar 10% sunt o parte dintre bolnavii pe care i-am urmarit si la spital (ceilalti au ramas in urmarirea spitalului).
Multi dintre bolnavi au mai fost si la alti medici si vor o a doua opinie medicala, , unii vin din alte tari (evident sunt romani) unde locuiesc acum, si nu prea sau adaptat la asistenta medicala de acolo (in special din Anglia, Germania, Suedia, Norvegia, Irlanda, Moldova, SUA, Canada, si mult mai putini din Franta, Spania sau Italia).
Foarte multi sunt tineri, unii studenti, cu probleme nu foarte grave dar persistente, dar vad si pacienti cu mari probleme de sanatate, in special bolnavi hepatici.
Cel mai des solicita consultatii bolnavi cu gastrita, probleme cu colecistul – frecvent pietre la fiere-ulcer, boala de reflux gastroesofagian, ciroza, steatoza hepatica, hepatita cronica virala B sau C, dar deseori nu au un diagnostic si vin pentru simptome persistente- dureri abdominala, balonare, diaree sau constipatie, scadere in greutate, scaune cu sange, greata, transaminaze mari, noduli in ficat sau modificari de fiere gasite la ecografie, etc.
Ma asteptam ca, dupa ce am vazut zeci de ani bolnavi cu cela mai diverse, grave si ciudate boli in spitalul Fundeni, activitatea de acum sa mi se para banala si plictisitoare. Partea interesanta este ca acum activitatea mi se pare parca mai atractiva, asta pentru ca am timp suficient sa cunosc in detaliu situatia medicala a bolnavilor si sa cunosc si omul nu numai bolnavul si pe de alta parte, bolile fiind mai putin grave, bolnavii pleaca mai ….veseli de la mine, este desigur mai placut sa dai vesti bune decat proaste…
Datorita numarului mare de solicitari la cabinet, perioada de asteptare este de 5-15 zile de la solicitare. In caz de urgenta, incercam sa face programarea cat mai repede, uneori chiar in ziua solicitarii, pe locurile celor care- din diferite motive- nu pot veni la consult (de obicei este un astfel de loc zilnic).
Activitate pe net
De peste 10 ani am mai multe siteuri care ofera gratuit informatii medicale celor interesati in mii de articole redactate la un nivel de intelegere mediu www.hepatite.ro, www.despreboli.ro, www.clinicagastroenterologie.ro, www.hepatolog.ro si www.helpme.ro. Sunt mii de ore de munca de adunare a materialelor, redactare, verificare si reverificare a textelor si punere la zi a articolelor medicale (care trebuiesc aduse la zi permanent).
Va urez sanatate maxima si… sa nu aveti nevoie de medic, decat pentru controalele de rutina
anatate, programarea se face la numarul de telefon de pe site 0758 751 841, sau direct apasand butonul din josul ecranului stanga al telefonului mobil.
3 comentarii la „Hemoragia digestiva si cauzele sale : esofagita, gastrita, ulcer, cancer …”