Dr Ditoiu AV, medic gastroenterolog - hepatolog Bucuresti. Cabinet privat de gastroenterologie în Clinica Sante str Magura Vulturului 87. Tel 0758 751 841

Definitia hepatitei autoimune, clasificare

Autoimmune hepatitis (engl)

Ce este hepatita autoimuna

Definitia hepatitei autoimune

Hepatita reprezinta inflamatia ficatului, insotita de obicei  de cresterea transaminazelor.O hepatita poate fi acuta sau cronica

Hepatita acuta este o boala de ficat cu durata scurta (sub 6 luni),iar hepatita cronica este o boala de ficat cu durata mai mare de sase luni.

Hepatitele autoimune sunt hepatite cronice fara virus sau consum de alcool/ medicamente, etc, fiind cauzate de atacarea structurilor hepatice proprii de catre limfocitele (limfocite T citotoxice) proprii, datorita unei dereglari a inumitatii organismului .  Fiind boli autoimune, analizele de laborator  arata de obicei modificarea imunogramei, alectroforezei, dar si prezenta unor autoanticorpi. In aceasta boala imunitatea este crescuta peste limitele nomalului, deci este o mare greseala sa folositi medicamente de crestere a imunitatii pentru tratamentul ei

Daca nu sunt tratate corect, evolutia hepatitelor autoimune poate fi nefavorabila.

In 70% din cazuri, hepatita autoimuna apare la femei, uneori asociindu-se cu alte boli ale ficatului, inclusiv alte tipuri de hepatita (virala A, toxica, alcoolica, etc) .

Cum se clasifica hepatitele autoimune

Clasificarea hepatitei autoimune este urmatoarea:

Sunt trei tipuri de hepatita autoimuna:

  • Tipul 1 de hepatita autoimuna cu urmatoarele caracteristici:

  • este forma obisnuita de hepatita autoimuna
  • poate sa apara la orice varsta
  • gamaglubulinele sunt mult crescute
  • evolueaza catre ciroza in < 50% din cazuri
  • se pot trata bine cu prednison
  • sunt prezenti anticorpii ASMA, ANA, Antiactina
  • ~ 50% din acest tip de hepatita asociaza alte boli autoimune
    • diabet zaharat tip 1
    • glomerulonefrita proliferativa (o boala de rinichi)
    • tiroidita sau boala Graves ( boli ale tiroidei)
    • sindrom Sjögren (boala cu anemie autoimuna, uscaciuna gurii si scaderea secretiei lacrimale)
    • rectocolita ulcerohemoragica (boala inflamatorie a intestinului cu pierdere de sange prin scaun)
    • vitiligo (pete depigmentate ale pielii)
  • Tipul 2 de hepatita autoimuna

Este mai rara, afecteaza de obicei fetitele de 2-12 ani, se poate asocia cu boli autoimune dar mai rar, si are autoanticorpii Anti-LKM si P-450 IID6; pot evolua catre ciroza in 80% din cazuri, gamaglobulinele sunt putin crescute si raspund mai slab la prednison.

  • Tipul 3 de hepatita autoimuna

Acest tip afecteaza adultii, se poate asocia cu alte boli autoimune in > 50% din cazuri, se pot trata bine cu prednison, gamaglobulinele sunt moderat crescute, sunt prezenti antigenele solubil ficat-rinichi (Soluble liver-kidney antigen), citokeratinele 8 si 18, si pot evolua in 75% din cazuri catre ciroza.

Materiale suplimentare referitoarela hepatita autoimuna:

Simptomele hepatitei autoimune

Diagnosticul hepatitei autoimune

Complicatiile hepatitei autoimune

Despre mine

Sunt Dr Ditoiu M Alecse Valerian, medic primar boli interne, gastroenterologie, hepatologie si endoscopie digestiva, sunt doctor in medicina.

Dupa terminarea facultatii cu summa cum laude, primul pe tara cu medica generala zece (sef de promotie), am facut

  • 3 ani de stagiatura in Bucuresti,
  • 3 ani la tara la dispensar
  • apoi am intrat prin concursuri succesive la Centrala Industriei Medicamentelor si Preparatelor Cosmetice, Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca, Institutul national de Medicina Sportiva, Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti si Institutul clinic Fundeni Bucuresti.

La Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti si Institutul clinic Fundeni Bucuresti am luctat cca 30 de ani, adica pana in iunie 2019.

In cel mai mare spital din Romania, Spitalul Fundeni am ingrijit tot ce se poate, cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale.

La Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti timp de 30 de ani  am pregatit pentru profesia medicala mii de studenti la medicina (unii au ajuns acum profesori, sefi de sectie sau directori de spital), medicii rezidenti si specialisti.

Unde lucrez acum?

In prezent imi folosesc aceasta vasta experienta medicala avand un cabinet de consultatii gastroenterologie si hepatologie in Clinica Sante din Bucuresti.

Ce bolnavi vin la consultatii?

Cam 90% dintre bolnavii pe care ii vad la cabinet nu au fost niciodata la mine la spital, iar 10% sunt o parte dintre bolnavii pe care i-am urmarit si la spital (ceilalti au ramas in urmarirea spitalului).

Multi dintre bolnavi au mai fost si la alti medici si vor o a doua opinie medicala, , unii vin din alte tari (evident sunt romani) unde locuiesc acum, si nu prea sau adaptat la asistenta medicala de acolo (in special din Anglia, Germania, Suedia, Norvegia, Irlanda, Moldova, SUA, Canada, si mult mai putini din Franta, Spania sau Italia).

Foarte multi sunt tineri, unii studenti, cu probleme nu foarte grave dar persistente, dar vad si pacienti cu mari probleme de sanatate, in special bolnavi hepatici.

Cel mai des solicita consultatii bolnavi cu gastrita, probleme cu colecistul – frecvent pietre la fiere-ulcer, boala de reflux gastroesofagian, ciroza, steatoza hepatica, hepatita cronica virala B sau C, dar deseori nu au un diagnostic si vin pentru simptome persistente- dureri abdominala, balonare, diaree sau constipatie, scadere in greutate, scaune cu sange, greata, transaminaze mari, noduli in ficat sau modificari de fiere gasite la ecografie, etc.

Ma asteptam ca, dupa ce am vazut zeci de ani bolnavi cu cela mai diverse, grave si ciudate boli in spitalul Fundeni, activitatea de acum sa mi se para banala si plictisitoare. Partea interesanta este ca acum activitatea mi se pare parca mai atractiva, asta pentru ca am timp suficient sa cunosc in detaliu situatia medicala a bolnavilor si sa cunosc si omul nu numai bolnavul si pe de alta parte, bolile fiind mai putin grave, bolnavii pleaca mai ….veseli de la mine, este desigur  mai placut sa dai vesti bune decat proaste…

Datorita numarului mare de solicitari la cabinet, perioada de asteptare este de 5-15 zile de la solicitare. In caz de urgenta, incercam sa face programarea cat  mai repede, uneori chiar in ziua solicitarii, pe locurile celor care- din diferite motive- nu pot veni la consult (de obicei este un astfel de loc zilnic).

Activitate pe net

De peste 10 ani am mai multe siteuri care ofera gratuit informatii medicale celor interesati in mii de articole redactate la un nivel de intelegere mediu www.hepatite.ro, www.despreboli.ro, www.clinicagastroenterologie.ro, www.hepatolog.ro  si www.helpme.ro. Sunt mii de ore de munca de adunare a materialelor, redactare, verificare si reverificare a textelor si punere la zi a articolelor medicale (care trebuiesc aduse la zi permanent).

Va urez sanatate maxima si… sa nu aveti nevoie de medic, decat pentru controalele de rutina

Pentru cei care totusi considera ca au nevoie  de experienta mea pentru o a doua opinie medicala pentru problemele de sanatate, programarea se face la numarul de telefon de pe site 0758 751 841,  sau direct apasand butonul din josul ecranului stanga al telefonului mobil.
In dreapta aveti butonul cu harta localizarii clinicii, sau prin formularul de solicitare programare on line care este in partea dreapta sus a paginii de web
Daca doriti sa gasiti informatii despre problema dvs de sanatate, tastati pe Google drditoiu si va puteti informa de pe siteu-rile mele

Un comentariu la „Definitia hepatitei autoimune, clasificare

  1. In mod normal, pentru diagnosticul unor simptome este necesara:

    1.Descrierea simptomelor de bolnav.
    2. Chestionarea bolnavului de catre medic referitor la simptomele descrise (cand apar, cum apar, succesiune, de ce se insotesc, etc) sau alte simptome nespuse de bolnav.
    3. Examinarea bolnavului
    4. Efectuarea unor analize
    5. Prescrierea unui tratament de proba si urmarirea evolutiei sub tratament.
    6. Efectuarea altor explorari (ecografie, endoscopie, radiologie, etc).

    Cu cat ai mai multe dintre elementele de diagnostic mentionate, cu atat sansa unui diagnostic corect este mai mare.
    Cu datele de la punctul 1, pe care le furnizeaza utilizatorii de net, sansa de diagnostic corect este de cca 15-20%.
    CONCLUZIA

    : nu se poate pune diagnosticul pe net pe baza povestirii pacientilor.

Lasă un comentariu

programari
Catre clinica